Prețul gazelor continua să scadă pe bursele din Europa, chiar dacă în România se menține în continuare la o valoare mai ridicată. Această scădere a prețului a determinat Comisia Europeană să recomande statelor membre să renunțe la ajutoarele oferite de guverne pentru facturile cetățenilor și companiilor.
După criza energetică din 2021-2022, când prețurile la gaze și energie electrică au avut cele mai mari valori din ultimii ani, urmează o perioadă în care prețurile coboară foarte mult în această perioadă. Pe bursa din Amsterdam, locul în care se stabilesc prețurile pentru toată Uniunea Europeană, prețul gazului este de circa 25 euro/MWh, ajungând la cele mai mici valori din ultimii 2 ani. Această valoare foarte mică se datorează și producției record de energie solară din Germania, arată specialiștii italieni. În urmă cu aproape un an, în august 2022, prețul gazului era de circa 340 euro/MWh, cea mai mare valoare înregistrată. Printre motivele care determină acest preț foarte mic se numără și depozitele de gaze ale statelor membre. Germania are rezervele pline la aproape 75%, iar Italia are doar 66% din rezerve pline.
Chiar dacă prețul gazului continuă să scadă, facturile cetățenilor nu au aceeași tendință. România este unul dintre statele care a plafonat prețurile pentru gaze și energie electrică, dar această măsură s-ar putea modifica în următoarele luni.
Analistul economic Valentin Ionescu a explicat pentru PS News că ar trebui să scadă și cotațiile din România, iar cu valori atât de mici, precum cele de pe Bursa din Amsterdam, prețurile plafonate nu se mai justifică pentru economia românească.
„Pe Bursa din Amsterdam cotația la 1MW (TTF) a scăzut de la 303 euro în august 2022 la 25 euro marți. Este o scădere dramatică. Pe piața internă observ că la Bursa Română de Mărfuri (BRM) cotația se menține între 460 și 550 lei/MW, ceea ce mi se pare foarte mult. Încă este peste prețul reglementat, deși tendința este de scădere.
Cotațiile vor scădea în următoarele 4 luni, după care va urma o perioadă de creștere, în funcție de cerere, de climă și capacitatea SUA și a țărilor arabe de a livra gaz lichefiat. Deocamdată, în Occident există o supraofertă care ține cotațiile la un nivel neobișnuit de jos. Dacă se păstrează tendința, plafonarea prețurilor nu se mai justifică. Deși, atrag atenția că cerea este elastică. Prin urmare, cotațiile vor crește în funcție de cererea din toamnă-iarnă. În România, reglementările la BRM și OPCOM ar trebui îmbunătățite”, a declarat Valentin Ionescu pentru PS News.
Comisia Europeană recomandă renunțarea la plafonări
Comisia Europeană ține deja cont de cotațiile de pe Bursa din Amsterdam și a recomandat statelor membre să renunțe la plafonarea prețului pentru gaze, până la sfârșitul acestui an, fiind o tentativă de a reduce cheltuielile statelor.
„Toate statele membre ar trebui să elimine măsurile de sprijin în domeniul energiei, aflate în vigoare, până la finele lui 2023. În situația în care noi majorări de prețuri la energie vor necesita implementarea de măsuri de sprijin, acestea ar trebui să fie concentrate pe protejarea gospodăriilor şi firmelor vulnerabile, să fie accesibile din punct de vedere fiscal şi să păstreze stimulentele pentru economisirea energiei”, a anunțat Comisia Europeană.
Guvernul României a plafonat prețurile la gaze și energie electrică încă de anul trecut, după mai multe scheme de compensare a facturilor pentru cetățeni și firme. Spre deosebire de alte țări, România a acordat ajutoarele financiare în funcție de consum și nu în funcție de veniturile familiei. Comisia Europeană își dorește ca alte tipuri de ajutoare să fie acordate doar familiilor vulnerabile, care nu au posibilitatea să-și plătească facturile, și nu pe baza consumului.
O parte din banii alocați pentru plata facturilor provin din fondurile europene, după ce ministrul Marcel Boloș a obținut un acord cu Comisia Europeană: „Pentru evitarea riscului de pierdere a banilor europeni, ministrul Marcel Boloş a obţinut un acord de principiu din partea Comisiei Europene pentru ca sumele alocate din bugetul de stat pentru compensarea preţului la energie pentru IMM-uri şi beneficiari prin Fondul de Tranziţie Energetică să fie decontate din fonduri UE, în valoare de până la 500 milioane de euro. Acesta doreşte introducerea unor măsuri excepţionale de utilizare a fondurilor pentru sprijinirea IMM-urilor afectate în special de creşterea preţurilor la energie”. De asemenea, guvernul român a distribuit mai multe vouchere pentru plata facturilor, care sunt plătite din fondurile europene.
Problema pentru România este legată de cotațiile pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) care are în continuare un preț peste prețul plafonat, ceea ce înseamnă că în urma renunțării la plafonare, facturile cetățenilor vor crește din nou. Atât timp cât BRM nu-și ajustează cotațiile în funcție de bursele europene, România riscă să se confrunte cu alte facturi mărite dacă renunță la plafonarea prețurilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
