Românii riscă să fie primul popor care muncește până la moarte, fără să mai vadă pensia. În ultimii 30 de ani, vârsta de pensionare a crescut mai mult decât speranța de viață, iar cei mai dezavantajați au fost bărbații. Dacă pentru speciali vârsta de pensionare va crește abia peste 20 de ani, pentru cetățenii de rând lucrurile nu au fost atât de simple.

1990, pensionare la 55 de ani pentru femei

În anul 1990, după căderea regimului Ceaușescu, românii aveau un sistem de pensii mult mai generos. Femeile puteau ieși la pensie la împlinirea vârstei de 55 de ani, iar bărbații la 60 de ani. Perioada minimă de cotizare la sistemul de pensii era de 10 ani. Pentru un stagiu complet de cotizare, era nevoie de 25 de ani de vechime. Valoarea pensiei era stabilită în funcție de un procent din salariu, cu un calcul mai simplu decât în prezent.

În anul 1990, speranța de viață generală în România era de 69,9 ani. În cazul femeilor, speranța de viață ajungea la 73 de ani, bărbații erau mai dezavantajați. Ceea ce înseamnă că o femeie se bucura de pensie 18 ani, iar un bărbat doar 10 ani. Acest lucru le permitea pensionarilor să-și asume rolul de bunici și să ajute inclusiv natalitatea din România.

Creșterea vârstei de pensionare

Românii au fost dezavantajați de eventualele reforme ale sistemului de pensii. Dacă pentru speciali CCR a decis că nu se poate crește imediat vârsta de pensionare, nu același lucru a făcut în cazul muncitorilor simpli.

La începutul anilor 2000, vârsta de pensionare pentru femei era de 57 de ani, iar pentru bărbați de 62 de ani. Stagiul complet de cotizare era de 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați.

Reforma din 2000 pregătită de parlamentari a introdus creșterea vârstei de pensionare, astfel: din 2001 și până în 2014, vârsta de pensionare a femeilor trebuia să crească la 60 de ani; în aceeași perioadă, vârsta de pensionare a bărbaților trebuia să crească la 65 de ani. De asemenea, creștea și stagiul complet de cotizare la 29 de ani și 10 luni pentru femei și 34 de ani și 10 luni pentru bărbați. Stagiul minim creștea de la 10 ani la 15 ani în 2014.

Guvernul Boc nu a mai așteptat anul 2014 și a introdus alte schimbări încă din 2011. Vârsta de pensionare pentru femei a crescut la 63 de ani și pentru bărbați la 65 de ani, încă din 2011. Stagiul complet pentru femei a crescut, în 2011, la 32 de ani (urmând să crească până la 35 de ani până în 2030), iar pentru bărbați la 35 de ani.

Bărbații au pierdut 5 ani de pensie

În anul 2010, speranța de viață la bărbați era de 70 de ani, adică aveau doar 5 ani de pensie. Speranța de viață la femei era de 77 de ani, adică 15 ani de pensie cu reforma introdusă de guvernul Boc. O femeie aveau o perioadă de pensie de 3 ori mai mare decât un bărbat, deși un bărbat cotiza cu 3 ani mai mult la sistemul de pensii.

În doar 20 de ani, bărbații au pierdut 5 ani de pensie, cu reforma introdusă în 2010. Dacă în 1990 un bărbat se pensiona la 60 de ani și mai avea speranță de viață până la 70 de ani, în 2011 acesta se pensiona la 65 de ani și speranța de viață era tot până la 70 de ani. În 20 de ani post-1989 nu a crescut deloc speranța de viață pentru bărbați, în schimb asta nu i-a împiedicat pe politicieni să crească vârsta de pensionare.

Pensionare la 70 de ani

În România continuă tendința de a crește vârsta de pensionare. Potrivit angajamentelor din PNRR, vârsta de pensionare a femeilor ar trebui să crească la 65 de ani, să fie egală cu cea a bărbaților, inclusiv stagiul complet de cotizare de 35 de ani. Noua lege ar trebui să introducă această modificare.

În 2021, guvernul condus de Florin Cîțu a introdus o modificare la legea pensiilor și a apărut opțiunea de a lucra până la 70 de ani. Momentan, este doar o opțiune, dar tendința este aceea de a apropia vârsta de pensionare de pragul de 70 de ani.

Speranța de viață în 2023 nu a cunoscut o creștere spectaculoasă, ci din contră, a scăzut din cauza pandemiei. Pe sexe, diferențele sunt mai mari. Bărbații au o speranță de viață de 71 de ani, iar femeile ajung la 79 de ani. Dacă un bărbat român muncește până la 70 de ani, atunci mai primește doar 1 an de pensie.

În ultimii 30 de ani, speranța de viață la bărbați a crescut cu doar 1 an, însă vârsta de pensionare a crescut cu 5 ani. În cazul femeilor, speranța de viață a crescut cu 6 ani, iar vârsta de pensionare cu 8 ani.

Românii, discriminați în comparație cu alte popoare

Muncitorii români sunt clar discriminați în comparație cu alte popoare din Uniunea Europeană. În timp ce Comisia Europeană impune o vârstă de pensionare de 65 de ani în România, unde speranța de viață e de 71 de ani pentru bărbați, în Franța vârsta de pensionare e de 64 de ani și speranța de viață de peste 80 de ani.

Un bărbat român se va bucura de pensie doar 7 ani, deși cotizează peste 35 de ani. Un bărbat din Franța se va bucura de pensie 16 ani și cu o pensie mai mare decât cea primită de român. Comisia Europeană nu ține cont nici de speranța de viață, nici de nivelul foarte mic al pensiilor din România.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News