Pensia minimă și valoarea punctul de pensie au reprezentat un subiect de discuție aprinsă în România în ultimii ani de zile. Această dezbatere a fost influențată atât de factori economici, cât și politici. Tendința în ultimii 15 ani a fost de creștere a punctului de pensie și implicit a valorii pensiei minime. Guvernele care s-au succedat în utlimii ani au făcut eforturi, uneori mai mici, alteori mai mari pentru a îmbunătăți viața pensionarilor.
Evoluția punctului de pensie în ultimii ani
Din 2009 și până în prezent, punctul de pensie a crescut gradual, de la 718,4 lei, la 1.785 de lei, adică aproximativ de două ori și jumătate. Evoluția a venit în pas cu noile realități economice. Creșterea puterii de cumpărare din țară, rata inflației, valoarea PIB-ului și venitul pe cap de locuitor au fost factori care au influențat creșterea punctului de pensie.
Între 2009 și 2014, valoarea punctului de pensie s-a majorat cu doar 60 de lei. Creșterea lentă din această perioadă poate fi pusă, parțial pe seama situației internaționale complicate. În acest interval de timp încă se resimțeau efectele crizei economice. Între 2015 și 2016, valoarea punctului de pensie a crescut 830 de lei la 871 de lei, adică mai mult decât crescuse în ultimii 5 ani. După 2016, punctul de pensie va crește în medie cu 100 de lei pe an. Guvernele social democrate, conduse pe rând de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă, au crescut punctul de pensie de la 871 de lei, cât era în 2016, până la 1.265 de lei, cât era în septembrie 2019.
În acest interval de timp presiunile economice din sistem scad. Există un anumit grad de stabilitate și lucrul acesta se reflectă și în creșterea substanțială a punctului de pensie. Liberalii au crescut și ei punctul de pensie în 2020, de la 1.265 de lei, la 1.442 – cea mai mare creștere a punctului de pensie înregistrată până atunci într-un interval de doar un an. În 2021 însă lucrurile au stagnat, pe fondul pandemiei de coronavirus și a noilor presiuni economice din sistem. Anul 2022 a adus o nouă creștere a punctului de pensie la 1.586 de lei, iar în anul 2023 punctul de pensie creștea la 1.785, oficial cea mai mare creștere din ultimii 14 ani.
Evoluția pensiei minime
Deloc întâmplător, pensia minimă a urmat același curs ca și punctul de pensie, crescând în sincron. În 2009, pensia minimă era de 300 de lei, iar în 2022 aceasta ajungea la 1.000 de lei, adică o creștere de aproximativ trei ori. Prin OUG nr. 6/2009, valoarea pensiei minime creștea în luna octimbrie 2009 la 350 de lei. A urmat apoi un moment lung de stagnare, până în anul 2015. Guvernul avea să pună în aplicare cu întârziere o Lege votată în 2014 (Legea nr. 186/2014), prin care se majora pensia minimă cu încă 50 de lei, până la 400 de lei.
În 2017, guvernul PSD-ALDE avea să majoreze din nou pensia minimă, de data aceasta până la 520 de lei, prin OUG nr. 2/2017, apoi încă o dată în 2018, prin OUG nr. 82/2017, la 640 de lei. În septembrie 2019 a venit o nouă majorare. Guvernul condus la acea vreme de Viorica Dăncilă adopta o nouă Ordonanță de Urgență, OUG nr. 114/2018, majorând pensia minimă la 704 lei. Guvernul liberal al lui Ludovic Orban va opera și el o nouă majorare în septembrie 2020, printr-o Ordonanță de Urgență (OUG nr. 135/2020). Astfel, pensia minimă creștea la 800 de lei.
Cea mai mare majorare însă din ultimii 14 ani avea să vină însă anul trecut. Prin OUG nr. 125/2021, guvernul majora valoarea pensiei minime la 1.000 de lei, valoare la care se află și în prezent.
În concluzie, valorile punctului de pensie și a pensiei minime au crescut în general în sincron în ultimii ani. Ele au reflectat de cele mai multe ori presiunile macroeconomice, dar și prioritățile politice ale diferitelor guverne.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
