Partidele discută zilele acestea despre o posibilă reformă administrativ-teritorială. Partidele parlamentare văd însă diferit problema acestei reforme. Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a vorbit la Puterea Știrilor despre reforma administrativ-teritorială.
„Da, după cum bine știți, vin din administrație publică. Aproape 20 de ani am activat în diverse poziții, am fost și președintele Uniunii Naționale a Consiliului Județene din România, iar încă din prima, din prima zi, din momentul audieri în comisiile parlamentare, am susținut această. Acest punct de vedere, evident, acest demers nu se poate realiza decât în momentul în care există voință politică, în momentul în care acest proiect, care până la urmă este un proiect de țară, este un proiect care va duce la o eficiență administrativă mult mai bună, adaptată zilelor noastre, fiindcă trebuie știut faptul că ultima lege care se referă la reorganizarea administrativ-teritorială este legea din 1968. Practic, astăzi ar trebui să răspundem tuturor necesităților situațiilor actuale. Vedem cu toții că în contextul european, resursele financiare care sunt puse la dispoziție sunt gândite în urma unor strategii”, a spus Adrian Veștea.
Ministrul a vorbit și despre obiectivul înființării consorțiilor administrative.
„Vedem că la nivelul României s-au constituit regiunile de dezvoltare. Uniunea Europeană finanțează aceste programe europene prin program regional, programe care sunt destinate în special autorităților locale la nivelul acestor regiuni. De asemenea, unul dintre obiectivele care trebuie să prindă contur în perioada următoare este cel al înființării consorțiilor administrative, consorții care vor trebui să găsească sau să gândească soluții integrate și să pună, să pună, să găsească, să existe o implicare din partea autorităților locale, atât prin a crea personalitate juridică a acestor acestor consorții administrative, cât și prin bugetarea și găsirea unor viziuni comune referitor la ceea ce înseamnă dezvoltarea zonelor respective.
Ar trebui să, și-o susțin cu tot din adins acest proiect, avem obligația de a gândi mai ales în această perioadă în care vedem că resursele trebuiesc evaluate și implementate cât să să avem foarte multe proiecte care vin prin PNRR, unde trebuie să avem alocări bugetare de cofinanțare, avem și parte de neeligibilitate care de asemenea trebuie trebuie susținută”, a spus ministrul.
Economii la bugetul de stat
Adrian Veștea a spus că nu poate preciza cât anume s-a economisit la bugetul de stat, dar vorbim despre o scădere semnificativă a cheltuielii.
„Nu pot spune ce valori sunt. E o scădere semnificativă, dar cred că cel mai important este faptul că începem să gândim și să facem analize strategice pe o suprafață teritorială mult mai mare, în care să integrăm o serie de necesități pe care le au comunitățile respective, atât din punct de vedere educațional, din punct de vedere al infrastructurii de sănătate, din punct de vedere al știu, al mobilității.
Toate aceste lucruri trebuie gândite, integrate, fiindcă avem foarte multe unități administrativ-teritoriale astăzi care, din păcate, nu se pot susține pentru a-și asigura funcționarea și, mai mult decât atât, sunt nevoite să de fiecare dată, pentru a-și asigura funcționarea, să primească sume pentru echilibrarea bugetelor. În situația în care am avea unități administrativ-teritorială mai mari și am avea posibilitatea să ne raportăm la o suprafață teritorială mai mare, ai putea să elimine o parte din aceste neajunsuri.
În felul acesta ai putea să creezi, să gândești strategii care să le poți aplica la nivelul unei comunități mai mari”, a spus ministrul.
Alte beneficii
În afară de această reducere bugetară există și alte beneficii, așa cum a punctat și ministrul.
„În primul și în primul rând am putea să avem să avem o eficiență în tot ceea ce înseamnă integrarea tuturor necesităților pe care le așteaptă comunitățile respective. Trebuie văzut în situația în care, spre exemplu, dacă ne re-raportăm la educație, care sunt necesitățile, atât din punct de vedere al posibilității tuturor cetățenilor din comunitate respectivă de a urma cursurile, știu atât la învățământul gimnazial, cât și la nivel liceal. În același timp, identificarea unor spații adecvate din punct de vedere al instituțiilor sanitare, o contribuție care să fie unitară, fiindcă este foarte adevărată.
De cele mai multe ori există o migrare a populației către unități educaționale din localitățile învecinate, iar acea acea, acele costuri pică strict pe comunitatea care dezvoltă astfel de astfel de care, astfel de condiții. Același lucru se întâmplă și pe parte de sanitare și din punct de vedere al al utilităților”, a precizat Veștea.
Ministrul a vorbit și despre când ar putea începe demersurile pentru această reformă.
„Evident, pot fi pregătite astfel de studii de impact de care să ținem cont în momentul în care trecem la reorganizarea administrativ-teritorială. Numai că acest acest demers trebuie acceptat de toți factorii politici, trebuie înțeles că reprezintă o necesitate a acestei perioade, necesitate care să se contureze ulterior într-un într-un într-o reformă a administrației publice. Ar fi inutil să ajungem să facem doar documentație care să inducă la o finalitate, în care să practic să reorganizăm administrativ-teritorial România.
Sunt convins că acest subiect va prinde din ce în ce mai mult, va găsi din ce în ce mai mulți susținători. Văd altfel că în zona publică sunt foarte mulți care agreează această situație. Eu îmi doresc și chiar sunt o măsură să-mi asum să-mi asum un astfel de proces de reorganizare administrativ-teritorială care să pornească de la baze reale, în urma studiilor de impact care sunt pe fiecare zone ale țării, pe fiecare așezare, în funcție de, știu eu, de toate necesitățile, pentru a nu crea-i situații situații neplăcute”, a spus ministrul.
Ingerințele AUR
În final, ministrul a vorbit și despre ingerințele AUR în această temă.
„Sunt niște evaluări care le fac strict pentru imaginea electorală. Cei de la AUR nici pe de o parte nu cred că ar trebui să stăm astăzi și să credem că există un vizionar care ar putea să contureze viitoarele regiuni ale țării sau viitoarele viitoarele comunități. Mai ales că dacă ne referim la numărul de locuitori, fiindcă sunt situații demografice diferite, specifice, în anumite zone avem suprafețe muntoase în care oricât am dori să avem o suprafață, un număr de locuitori foarte mare nu cred că îl putem realiza, dar putem crea o eficiență actului administrativ. Dar toate aceste lucruri trebuie să se bazeze pe niște studii, pe niște evaluări făcute de către specialiști și nu cred că ar trebui să fie apanaj unor politicieni în perioada electorală”, a spus Adrian Veștea.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
