Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat vineri că ţara sa nu va participa la planificata redistribuire a migranţilor între statele UE, la o zi după ce miniştrii europeni de interne au convenit prin majoritate calificată, la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), un acord care înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, relatează agenţia DPA.
„Nu vom permite să ne fie impuse niciun fel de cote de migraţie pentru refugiaţii din Africa, din Orientul Mijlociu, pentru arabi, musulmani sau pentru oricine”, a spus şeful guvernului de la Varşovia.
„Nu vom accepta să ni se impună idei absurde”, a declarat la rândul său ministrul polonez al afacerilor europene, Szymon Szynkowski vel Sek, care a amintit că Polonia a primit deja din Ucraina 1,6 milioane de refugiaţi de război.
Miniştrii de interne europeni au convenit joi la Consiliul JAI înăsprirea regulilor privind acordarea dreptului de azil în UE, în contextul în care politicienii pro-europeni sunt îngrijoraţi de creşterea popularităţii partidelor anti-migraţie.
Acordul prevede că procesarea cererilor de azil formulate de migranţii veniţi din ţări unde nu sunt războaie sau alte crize va fi efectuată în centre de primire create la frontierele externe ale UE, iar aceia care nu se califică pentru a primi azil vor fi repatriaţi.
Pentru a ajuta ţări din prima linie, precum Italia, acordul prevede că statele UE vor trebui să preia un anumit număr de migranţi din statele membre aflate sub presiune migratorie, sau să plătească o contribuţie financiară de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat, contribuţie descrisă de ministrul polonez de interne Bartosz Grodecki ca fiind de fapt o „amendă”.
Prin urmare, Polonia şi Ungaria au votat împotriva acestui acord, iar Bulgaria, Lituania, Malta şi Slovacia s-au abţinut, dar textul a fost adoptat prin majoritate calificată.
Bruxellesul „abuzează de puterea sa” şi urmăreşte „să transforme cu orice preţ fiecare ţară din Europa într-o ţară de imigraţie”, a remarcat secretarul de stat în Ministerul de Interne ungar Bence Retvari.
În acest timp, Verzii germani, conduşi de titulara Externelor, Annalena Baerbock, au criticat şi ei acordul, în cazul lor însă pentru că acesta este contrar politicilor prietenoase faţă de migranţi susţinute de acest partid. Decizia de a aproba înţelegerea a fost „foarte dificilă ca ministru de externe, ca membru al Verzilor şi de asemenea pentru mine personal”, a afirmat Baerbock, care a apreciat totuşi că acordul este acceptabil, întrucât îmbunătăţeşte status quo-ul pentru mulţi refugiaţi.
Însă acest acord reprezintă doar poziţia Consiliului UE în negocierea textului final cu Parlamentul European, care la rândul său pledează pentru o politică de azil mai favorabilă migranţilor. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat vineri că ţara sa nu va participa la planificata redistribuire a migranţilor între statele UE, la o zi după ce miniştrii europeni de interne au convenit prin majoritate calificată, la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), un acord care înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, relatează agenţia DPA.
„Nu vom permite să ne fie impuse niciun fel de cote de migraţie pentru refugiaţii din Africa, din Orientul Mijlociu, pentru arabi, musulmani sau pentru oricine”, a spus şeful guvernului de la Varşovia.
„Nu vom accepta să ni se impună idei absurde”, a declarat la rândul său ministrul polonez al afacerilor europene, Szymon Szynkowski vel Sek, care a amintit că Polonia a primit deja din Ucraina 1,6 milioane de refugiaţi de război.
Miniştrii de interne europeni au convenit joi la Consiliul JAI înăsprirea regulilor privind acordarea dreptului de azil în UE, în contextul în care politicienii pro-europeni sunt îngrijoraţi de creşterea popularităţii partidelor anti-migraţie.
Acordul prevede că procesarea cererilor de azil formulate de migranţii veniţi din ţări unde nu sunt războaie sau alte crize va fi efectuată în centre de primire create la frontierele externe ale UE, iar aceia care nu se califică pentru a primi azil vor fi repatriaţi.
Pentru a ajuta ţări din prima linie, precum Italia, acordul prevede că statele UE vor trebui să preia un anumit număr de migranţi din statele membre aflate sub presiune migratorie, sau să plătească o contribuţie financiară de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat, contribuţie descrisă de ministrul polonez de interne Bartosz Grodecki ca fiind de fapt o „amendă”.
Prin urmare, Polonia şi Ungaria au votat împotriva acestui acord, iar Bulgaria, Lituania, Malta şi Slovacia s-au abţinut, dar textul a fost adoptat prin majoritate calificată.
Bruxellesul „abuzează de puterea sa” şi urmăreşte „să transforme cu orice preţ fiecare ţară din Europa într-o ţară de imigraţie”, a remarcat secretarul de stat în Ministerul de Interne ungar Bence Retvari.
În acest timp, Verzii germani, conduşi de titulara Externelor, Annalena Baerbock, au criticat şi ei acordul, în cazul lor însă pentru că acesta este contrar politicilor prietenoase faţă de migranţi susţinute de acest partid. Decizia de a aproba înţelegerea a fost „foarte dificilă ca ministru de externe, ca membru al Verzilor şi de asemenea pentru mine personal”, a afirmat Baerbock, care a apreciat totuşi că acordul este acceptabil, întrucât îmbunătăţeşte status quo-ul pentru mulţi refugiaţi.
Însă acest acord reprezintă doar poziţia Consiliului UE în negocierea textului final cu Parlamentul European, care la rândul său pledează pentru o politică de azil mai favorabilă migranţilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
