Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, vorbeşte, într-un interviu pentru revistacultura.ro, despre relaţia dintre educaţie, cultură şi bunăstare, în contextul uni cercetări în lucru cu privire la consumul cultural.
Ştefureac precizează că o precaritate a infrastructurii culturale determină precaritate în ceea ce privește capacitatea comunităților de a rezona la marile dezbateri ale națiunii, de a vedea progresul națiunii în anumite direcții, și determină riscul ca acele comunități “să rămână ancorate în trecut, să devină prizoniere ale unor valori care nu mai au nicio legătură nici cu prezentul, nici cu viitorul”.
Fenomenul emigraţiei masive are un impact dramatic asupra comunităţilor din ţară, consideră Remus Ştefureac.
“Avem 4-5 milioane de cetățeni care în ultimii douăzeci de ani au dispărut, pur și simplu, din România. Ei interacționează sporadic cu cei din țară. Au plecat foarte mulți tineri. Din cauza emigrației, se nasc mai puțini copii în țară, prin urmare oferta educațională trebuie și ea calibrată altfel… Impactul asupra politicilor culturale este la fel de puternic. Avem o bază mai restrânsă de selecție din care se pot naște elite culturale. De asemenea, avem o bază și mai restrânsă decât înainte de consumatori de produse culturale”, spune el.
Cercetarea INSCOP Research privind consumul cultural este una amplă, a precizat Ştefureac.
“Cultura este doar una dintre direcții. Am avut în vedere legătura dintre educație, cultură și bunăstare. Este imposibil de imaginat că o societate modernă poate funcționa optim, cu un nivel de calitate a vieții ridicat, fără a avea un nivel ridicat al sistemului educațional. Acesta alimentează celelalte sisteme sociale, produce valori culturale și consumatori de cultură, și toate, la rândul lor, pe termen lung, produc bunăstare. Dar relația este multidirecțională. Nu putem să spunem că bunăstarea determină cultura sau că educația determină bunăstarea. Toate se influențează unele pe celelalte.
Cercetarea noastră vizează, într-o prima fază, tipurile de consum cultural în România, frecvența lor, de la cititul de carte, la mersul la teatru, la vizitarea unor expoziții, galerii, la vizitarea de muzee. Evident, generăm și o profilare a comportamentelor, pe niveluri de educație, în funcție de situația financiară personală și celelalte criterii demografice. Ca ipoteză de lucru, plecăm de la premisa că un nivel de educație mai ridicat determină un consum cultural mai mare, dar că acest consum este puternic dependent de nivelul de bunăstare personală. Și extrapolăm datele pe nivelul de bunăstare general, al întregii națiunii.
De-a lungul istoriei, marile națiuni, care au produs bunăstare, sunt cele care au reușit să genereze produse și valori culturale. Ele au influențat, până la urmă, modul în care au evoluat și alte națiuni. Noi facem parte din acest tip de evoluție, fiind influențați de cultura franceză, de cultura antică… Am devenit ca națiune tocmai sub influența unor modele occidentale, iar acest lucru ne definește și în prezent”, afirmă Ştefureac.
Remus Ştefureac a vorbit şi despre abandonul şcolar în mediile sărace şi despre şi despre cum pot fi proiectele educaționale și culturale folosite pentru a promova incluziunea socială și reducerea inegalității.
Citeşte aici interviul integral.
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
