Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă a declarat luni, la Summit-ul Autorităţilor Publice Locale din România, că această reorganizare administrativ teritorială a României trebuie înfăptuită cu înţelepciune, el precizând că sunt foarte mulţi care vorbesc despre comasarea comunelor, înfiinţare de regiuni, desfiinţare de judeţe fără să cunoască în mod real istoria şi evoluţia societăţii româneşti.
”Avem nevoie de un cadru legal care să permită pentru viitor integrarea unitară a tuturor informaţiilor privind teritoriul administrativ şi structura populaţiei în baze de date spaţiale. Avem recensământul agricol finalizat şi avem finalizat şi recensământul populaţiei. Rămân de construit instrumentele legislative care să ne permită cunoaşterea actualizată şi în detaliu a teritoriului administrativ al României. Iar aici intervine digitalizarea reală a României, care este şi unul din marile obiective PNRR”, a declarat Nicolae Ciucă.
El a precizat că, din acest motiv, o prioritate legislativă şi administrativă este ca în următorii ani să se finalizeze şi să se integreze în baze de date geospaţiale toate planurile urbanistice generale pentru comune, oraşe şi municipii şi toate planurile de amenajare a teritoriului pentru judeţe.
Redăm, mai jos, discursul integral susținut de Nicolae Ciucă:
Mă bucur foarte mult că am primit invitația să particip la acest eveniment.
Nu este pentru prima dată când avem această oportunitate, să putem discuta deschis despre rolul și relevanța pe care le au autoritățile locale și este exact așa cum a menționat domnul primar Boc în intervenția domniei sale, avem nevoie de tot ceea ce înseamnă această unitate a efortului între autoritățile locale și centrale, căutând acele soluții de descentralizare care să poată să aplice soluții specifice cu realitatea pe care dumneavoastră o știți cel mai bine, nu de aici de undeva dintr-un birou din oricare dintre instituțiile centrale.
Voi începe prin a spune că timpul nu mai are răbdare cu noi. Iar România parcurge într-adevăr un moment istoric, deopotrivă special și paradoxal.
Pe de o parte, la nivel regional și global se dezvoltă un context de securitate caracterizat prin impredictibilitate și prin diversificarea conflictelor militare. Războiul din Ucraina și conflictul militar din Gaza sunt evenimente de tip game changer. Ele schimbă ordinea lucrurilor și influențează substanțial modul de relaționare la nivel regional și chiar global.
Pe de altă parte, prin poziția geografică pe care o avem și prin poziția de politică externă pe care am asumat-o, România este un partener stabil și solid al NATO și UE aici, în Sud -Estul Europei.
Suntem un pol de stabilitate democratică și economică în regiune și trebuie să devenim în următorii 10 ani un pol de dezvoltare regională.
În acest context fluid pe care îl traversăm, s-a deschis pentru România o fereastră de oportunitate pentru a se dezvolta rapid și pentru a genera mari proiecte de investiții atât la nivel național, cât mai ales la nivel local.
Ca atare, trebuie să înțelegem că șansa noastră este acum și că timpul trece foarte repede. Suntem datori românilor cu o politică matură și cu o guvernare care să producă stabilitate politică, economică, socială și un înalt nivel de securitate. Fără această maturitate politică nu vom putea accesa tot acest parcurs de dezvoltare a țării.
Decizia politică de a construi o mare coaliție legislativă și guvernamentală între cel mai mare partid de centru dreapta și cel mai mare partid de centru stânga din România este expresia maturității politice. Este rezultatul acestei nevoi de a asigura dezvoltarea accelerată a României în contextul regional și internațional prin care trecem.
Coalițiile și alianțele politice nu se fac de bună-voie și nesiliți de nimeni. Ele se fac întotdeauna de nevoie și siliți de împrejurări. Ca atare, trebuie să dăm dovadă de seriozitate, onestitate și profesionalism în deciziile pe care le luăm pentru viitorul tuturor românilor.
Fac, așadar, un apel către toți liderii politici să nu cadă pradă intereselor electorale când în joc este viitorul acestei țări și al nostru al tuturor. Mai mult ca niciodată, România are acum nevoie de o conducere politică vizionară, de oameni de stat care să nu ia decizii grăbite și care să fie siguri că ceea ce fac nu afectează stabilitatea fiscală, economică și politică a țării.
Doamnelor și domnilor,
Dezvoltarea accelerată a României nu se poate realiza în absența dezvoltării accelerate a comunităților locale. Și aici sunt întru totul de acord cu ceea ce a menționat domnul primar Boc.
Pentru a realiza acest deziderat avem nevoie, în primul rând, de voință politică și de capacitate administrativă. În al doilea rând, avem nevoie de un plan care să respecte trei elemente cheie.
Avem nevoie de o viziune integrată pe termen mediu și lung cu privire la investițiile în comunitățile locale. Avem nevoie de măsuri legislative și administrative cu impact sistemic. Avem nevoie de o metodă de finanțare și de implementare a proiectelor care să nu fie afectată de ciclurile electorale.
Trebuie să depășim logica măsurilor luate după ureche, luate între alegeri și pentru alegeri. Adevăratele proiecte de dezvoltare locală presupun măsuri sistemice care trebuie să respecte principiul planificării și al predictibilității pe termen mediu și lung. Aceste proiecte trebuie să conțină obiective de tip SMART (adică specific, măsurabil, accesibil, relevant și încadrate în timp) pentru o mai ușoară aplicare, monitorizare și evaluare a efectelor produse în comunitățile locale și în societate în ansamblu.
Viziunea integrată pe termen lung, planificarea și predictibilitatea investițiilor asigură fluxul legislativ și fluxurile de finanțare necesare pentru susținerea colectivităților locale performante. Ajută totodată la eliminarea decalajelor de dezvoltare între comunități. Aceste decalaje nu sunt doar între marile regiuni, ci și în interiorul județelor, între localități.
Comunitățile locale reprezintă unul dintre cele mai importante motoare de creștere pentru economia națională. Doar anul trecut, administrația locală a adus la bugetul de stat aproape 80 de miliarde de lei, dintre care aproape 29 de miliarde au venit doar de la municipiile reședință de județ și de la sectoarele Capitalei.
Totodată, doar municipiile au adus aproape jumătate din veniturile proprii totale ale sectorului public local.
Zonele cele mai productive raportate la PIB-ul pe cap de locuitor sunt zonele metropolitane din jurul municipiilor reședință de județ si zonele urbane funcționale.
Aproape 97 % din veniturile firmelor din România sunt generate în zonele urbane. Iar regiunea București-Ilfov are un PIB pe cap de locuitor mai mare decât țări precum Letonia, Bulgaria, Croația.
Dacă vrem să fim eficienți trebuie să folosim eficient banii de la bugetul de investiții al României. De cele mai multe ori suntem prinși în moment și uităm să ne gândim la viitor, la planificarea strategică.
În primul rând, trebuie să înțelegem că este o urgență și o necesitate să alocăm adminstrațiilor locale banii restanți pentru cererile de plată și cererile de rambursare aferente proiectelor cu finanțare europeană. În plus, trebuie să găsim bani pentru cofinanțarea proiectelor viitoare. În acest sens, avem nevoie să alimentăm toate programele de investiții și să găsim surse de finanțare diverse și investitori cu potențial.
Guvernul, ministerele de resort, agențiile pentru investiții și comerț exterior înființate la nivel național și local trebuie să își facă treaba și să promoveze mai bine potențialul de dezvoltare și oportunitățile din România.
În al doilea rând, știm cu toții că orice buget este limitat și știm că sursele de finanțare devin din ce în ce mai scumpe ca urmare a unor nevoi de finanțare care au crescut exponențial. De aceea, banii trebuie să fie direcționați pentru acele proiecte care au impact multiplicator la nivelul colectivităților locale.
De exemplu, municipiile ar trebui să gândească proiecte în linie cu tendințele globale de urbanizare. Și aici, domnul primar Boi a explicat foarte clar nevoia de a ne adapta la modele deja existente, la politici care deja au fost adoptate la nivelul Uniunii Europene, la relevanța finanțărilor europene și modalitatea de complementaritate între ambiția noastră națională și ambiția de la nivelul Uniunii Europene.
Municipiile ar trebui să gândească proiecte care să permită dezvoltarea unui mediu verde, punctat de asemenea de către domnul primar Boc și președinte al Asociației Municipiilor din România, și comunități creative, care să aibă acces la sisteme de infrastructură de transport, școlare și medicale, deopotrivă eficiente și integrate.
Este necesar ca strategiile și programele naționale să susțină comunitățile urbane nu doar prin înființarea de parcuri industriale în zone limitrofe, ci și pentru dezvoltarea cartierelor multifuncționale, adecvate pentru tot ce înseamnă o viață modernă.
Mă refer aici la dezvoltarea cartierelor multifuncționale ecologice care utilizează tehnologii verzi și designuri prietenoase pentru locuitori. Mă refer la construirea de spații urbane centrate pe comunitate, pentru a stimula inclusiv antreprenoriatul local.
Mă refer, de asemenea, la promovarea învățământului dual și la parteneriate între administrația locală și universitățile locale pentru furnizare de expertiză, și avem modele în acest sens.
Toate aceste lucruri nu se pot construi doar din fondurile comunităților locale sau din fonduri de la bugetul de stat. Este nevoie de împrumuturi cu dobânzi accesibile, de finanțare europeană și, poate cel mai important, de atragerea investițiilor private. O comunitate locală este cu adevărat puternică atunci când a dobândit capacitatea de a convinge investitorii să își dezvolte afacerile în localitățile respective.
Doamnelor și domnilor primari,
Sunt multe subiecte care pot fi discutate la un astfel de Summit și sunt convins că oricât de mult timp am avea, tot nu le-am epuiza pe toate.
Dar vreau să mă refer și să subliniez un aspect, pe care îl consider esențial, dacă vrem să folosim la maximum fereastra de oportunitate pe care o avem.
Dezvoltarea colectivităților locale în România viitorului nu se poate face decât prin coagularea resurselor și prin digitalizarea reală.
După cum bine știți, în calitate de prim-ministru am susținut modificări legislative care au întărit zonele metropolitane și au permis înființarea de consorții administrative. Doar prin această coagulare de resurse financiare și administrative, marile proiecte pot deveni realitate.
Și avem exemple, Drumul expres Oradea – Arad, inelul metropolitan Oradea sau aeroportul de la Ghimbav din Brașov sunt exemple care arată că parteneriatele locale susținute de autoritățile centrale sunt soluția pentru a derula mari proiecte cu impact regional și, inevitabil, național.
Ca atare, vă rog să urmați aceste exemple pentru că sunt exemple de bună practică în administrația locală. Vă îndemn să folosiți din plin măsurile de descentralizare cu privire la implementarea proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară, prin intermediul consorțiilor administrative.
Aici îmi permit să fac o paranteză și apelul acesta pe care îl facem, dintr-o anumită disperare pentru forța de muncă și din tot ceea c e înseamnă empatie, compasiune și spirit patriotic de a readuce românii acasă, chestiunea asta se va întâmpla atunci când vom avea infrastructura din țările dezvoltate, când vom avea accesul la servicii de orice fel din țările dezvoltate, când vom avea accesul la Educație, la servicii medicale, așa cum acești oameni care lucrează acolo de ani mulți și s-au obișnuit cu un astfel de acces facil la tot ceea ce înseamnă servicii pentru cetățean, vom putea să facem apel și cred că nici nu va fi nevoie să facem apel pentru că fiecare dintre ei simt dorul și nevoia de a reveni acasă.
Pârghiile legislative pe care le-am construit permit accesarea mai multor resurse și dezvoltarea de proiecte mari de tipul aeroporturi, drumuri expres, centuri ocolitoare.
Știu foarte bine că legislația privind zonele metropolitane și consorțiile administrative este la început și reprezintă doar o parte din instrumentele legislative de care avem nevoie în perioada următoare.
Avem nevoie de un cadru legal care să permită pentru viitor integrarea unitară a tuturor informațiilor privind teritoriul administrativ și structura populației în baze de date spațiale.
Avem recensământul agricol finalizat și avem finalizat și recensământul populației. Rămân de construit instrumentele legislative care să ne permită cunoașterea actualizată și în detaliu a teritoriului administrativ al României. Iar aici intervine digitalizarea reală a României, care este și unul din marile obiective PNRR.
Din acest motiv, o prioritate legislativă și administrativă este ca în următorii ani să se finalizeze și să se integreze în baze de date geospațiale toate planurile urbanistice generale pentru comune, orașe și municipii și toate planurile de amenajare a teritoriului pentru județe.
Dacă vom realiza acest lucru, vom putea extrage aproape 90% din datele necesare elaborării studiilor suport, care sunt necesare la depunerea de proiecte spre finanțare. De asemenea, vom putea extrage și datele necesare pentru viitoarea reorganizare administrativ teritorială a României.
Aici, domnule președinte, domnule primar, sunt total de acord cu dumneavoastră, această reorganizare administrativ teritorială trebuie înfăptuită cu înțelepciune. Sunt foarte mulți care vorbesc despre comasarea comunelor, înființare de regiuni, desființare de județe fără să cunoască în mod real istoria și evoluția societății românești sau marile trenduri de dezvoltare urbană agregată.
Înainte de toate avem nevoie de realizarea unor proiecte mari de investiții prin rodarea parteneriatelor locale la nivel de consorții și zone metropolitane. Proiectele mari de investiții vor deveni temelia puternică a unei reale reorganizări administrativ-teritoriale. Una care nu este decisă arbitrar de la centru, ci una care ține cont de colaborarea firească a unor autorități locale care fac parteneriate pentru înfăptuirea binelui comun.
Tocmai de aceea, elaborarea acestor documente de planificare și transpunerea acestora în baze de date spațiale ne vor oferi imaginea de ansamblu asupra întregului teritoriu și asupra întregii populații a României. Vom putea înțelege mult mai bine legăturile între județe și regiunile de dezvoltare stabilite la nivelul Agențiilor de Dezvoltare Regională. Vom putea interveni chirugical, rapid și eficient unde este nevoie de investiții și nu vom mai aproxima nevoile de dezvoltare.
În calitatea noastră de decidenți politici, la nivel central și la nivel local, suntem mereu la începutul unui nou proiect.
Vă rog să primiți cele spuse de mine în această cheie, a unui parteneriat pentru dezvoltarea accelerată a României prin dezvoltarea accelerată a colectivităților locale.
Acest parteneriat are la bază o viziune, un set de instrumente de lucru și o finalitate: o Românie în care cetățenii să își dorească să trăiască, să muncească și să își întemeieze o familie.
O România în care putem circula rapid atât în spațiul fizic, cât și în cel digital.
O Românie în care avem acces la servicii publice de calitate, organizate și gestionate la nivel local.
O Românie în care puterea economică a țării se construiește agregat, din puterea economică a colectivităților locale.
Aceasta consider că este România viitorului!
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
