Dacă Ucraina ar intra în Uniunea Europeană, ar deveni, de departe, cel mai mare și mai mare producător agricol. Acest lucru ar întări puterea de export a Uniunii, dar ar fi și necesar să se regândească complet PAC și să se aștepte la denaturări ale concurenței intra-europene. Fermierii germani atrag atenția că o PAC care să includă aderarea Ucrainei la UE nu este posibilă, decât dacă este în detrimentul operațiunilor agricole din alte state membre.
„Eu am multe intervenții în lumea agriculturii. Când vorbesc despre consecințele previzibile ale integrării Ucrainei în UE, văd priviri uluite. Profesia, autoritățile publice, nu și-au luat măsura schimbării care se profilează. Ar face bine să-și facă griji pentru asta,” mărturisea la începutul lunii noiembrie Thierry Pouch, economistul șef al Adunării Permanente a Camerelor de Agricultură (APCA).
Potrivit unui studiu european informal dezvăluit de „Financial Times” (“FT”), intrarea Ucrainei în UE i-ar permite Kievului să primească 186 de miliarde de euro în șapte ani.
Cu toate acestea, această simulare este o presupunere. Neavizata de Comisia Europeană, acesta corespunde unei prime estimări care provine dintr-o extrapolare a normelor bugetare existente ale UE, aplicată unei Uniuni extinse la nouă state membre care vor să adere (Ucraina, Moldova, Georgia și șase state din Balcanii de Vest).
Germania: Aderarea Ucrainei la UE ar duce la „moartea” agriculturii familiale
Aderarea Ucrainei, o adevărată putere agricolă, la UE ar duce la „moartea” agriculturii familiale, a avertizat sindicatul agricol german Deutscher Bauerverband (DBV), potrivit unui articol de pe pagina Euractiv. Aceasta îngrijorare vine pe fondul preocupărilor tot mai mari cu privire la direcția pe care o va lua Programul „Subvenții — Politica Agricolă Comună (PAC)”, în viitor.
La începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina. Joachim Rukwied, președintele Asociaţiei germane a fermierilor (DBV), a reacționat ferm la acest anunț, avertizând asupra consecințelor acestei decizii asupra sectorului agricol al UE.
Aderarea Ucrainei la UE va duce la dispariția agriculturii familiale în Europa
Aderarea acestei puteri agricole „ar duce la dispariția agriculturii familiale în Europa”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă despre viitorul PAC de săptămâna trecută (15 noiembrie). Rukwied consideră că această problemă trebuie luată în considerare în toate discuțiile politice si a atras atenția asupra dimensiunii sectorului agricol al Ucrainei și asupra faptului că dimensiunea medie a unei ferme din țară este mult mai mare decât în UE.
„Aderarea ar însemna integrarea în UE a unui sector agricol cu structuri complet diferite (n.r de cea a actualelor state membre), cu ferme de ordinul a câteva sute de mii de hectare”, a spus președintele DBV. În acest context, el a afirmat că o PAC care să includă Ucraina nu este posibilă, decât dacă este în detrimentul operațiunilor agricole din alte state membre”.
Documentul de poziție pentru următoarea perioadă de finanțare a PAC (2028-2034) prezentat de asociație s-a bazat pe starea actuală a UE și nu pe o UE extinsă, subliniază dl Rukwied – chiar dacă Bruxelles-ul a menționat deja 2030 ca fiind data de la care ar putea fi gata să primească noi membri.
Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova
Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Moldova – precum și cu Bosnia mai târziu – odată ce aceste țări au finalizat implementarea reformelor cheie.
Trebuie să revizuim PAC, in special, „plățile directe
Există un consens larg în rândul politicienilor și al organizațiilor agricole că PAC nu ar putea continua în forma sa actuală dacă Ucraina – supranumită coșul Europei – ar adera la UE.
În special, „plățile directe”, un element cheie al acestei politici, deoarece reprezintă aproximativ 75% din subvențiile agricole, plătite fermelor la hectar de teren agricol.
Suprafața medie de teren arabil a fermelor ucrainene se ridică la 485 de hectare fată de media de 8- 30 de hectare în alte tari UE
Potrivit datelor Eurostat, suprafața medie de teren arabil a fermelor ucrainene se ridică la 485 de hectare, ceea ce este considerabil mai mare decât media de 30 de hectare în Franța sau 8 hectare în Polonia.
PAC actuală include deja un regim de plăți redistributive care limitează plățile directe către fermele mari, pentru a încuraja plăți suplimentare către cele mai mici, dar acest sistem este considerat insuficient pentru a atenua impactul prezenței unei puteri agricole globale precum Ucraina, printre beneficiarii subvențiilor PAC.
Ministerul German al Agriculturii vede această viitoare aderare a Kievului ca o oportunitate de a reforma fundamental PAC și de a se îndepărta de plățile pe suprafață în mare măsură necondiționate.
Mai multe state federale germane, precum și organizații de mediu și reprezentanți ai agriculturii ecologice și ai agriculturii la scară mică, s-au pronunțat și ele în favoarea pregătirii fondurilor agricole UE pentru aderarea Ucrainei.
Kiev: Ucraina ar consolida sectorul agricol al UE
La rândul său, guvernul de la Kiev susține că apartenența Ucrainei ar consolida sectorul agricol al UE și ar face din Uniune un actor global în domeniul agriculturii.
Aderarea Ucrainei la UE ar duce la încetarea actualei PAC, a declarat oficialul de la Kiev
Aderarea Kievului la UE va duce probabil la sfârșitul Politicii Agricole Comune (PAC) așa cum o cunoaștem astăzi, potrivit ministrului adjunct al Economiei al Ucrainei Taras Kachka.
Agricultura Ucrainei nu va deveni o „groapă fără fund” pentru PAC
Un studiu recent al Institutului de Studii Economice Internaționale din Viena a concluzionat că sectorul agricol al Ucrainei nu va deveni o „groapă fără fund” pentru PAC, deoarece este deja competitivă fără a beneficia de subvenții semnificative.
Cu toate acestea, rămâne „prea competitivă” în comparație cu alte țări din UE în anumite privințe.
„De fapt, datorită solului negru fertil și a forței de muncă ieftine, agricultura ucraineană produce atât de eficient încât reprezintă o concurență serioasă pentru multe țări din UE”, se mai arata in studiul ISIV.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
