Olandezii sunt chemați să-și aleagă un nou Parlament pe 22 noiembrie. Alegerile vor genera și un nou guvern, actualul premier Mark Rutte urmând să iasă după peste un deceniu din peisajul politic olandez.
Cum s-a ajuns la alegeri și care sunt marile teme din campania electorală
Guvernul de centru-dreapta al premierului demisionar Mark Rutte s-a prăbușit în iulie din cauza unor divergențe privind modul în care guvernul a gestionat criza migranților. Rutte, cel mai longeviv prim-ministru al țării, și-a pierdut popularitatea ca urmare a politicilor privind migrația și a promis că nu va mai candida.
În timpul campaniei electorale, partidele au abordat în linii mari trei subiecte: imigrația, nivelul de trai și schimbările climatice. Olanda are o rată relativ redusă a șomajului – sub 4%, dar există numeroase probleme sociale care nemulțumesc populația, precum lipsa de locuințe, ineficiența sistemului de sănătate și adâncirea prăpastiei între bogați și săraci. Olanda, altădată un exemplu de societate echitabilă începe să alunece pe panta clivajului săraci – bogați, iar lucrul acesta se observă în nemulțumirile populației.
Imigrația a fost și ea o problemă majoră în Olanda încă de la începutul anilor 2000. În ultimii ani însă migranții ajunși din țările lumii a treia au început să devină o problemă politică tot mai acută pentru partidele mainstream. Candidați populiști precum Geert Wilders au reușit să monopolizeze discursul anti-migranți, capitalizând electoral pe marginea acestui subiect.
Olanda este totodată și una dintre țările cele mai expuse în fața schimbărilor climatice. O creștere a nivelului mărilor și oceanelor reprezintă o problemă existențială pentru această țară. Nu e de mirare că schimbările climatice reprezintă o temă de campanie recurentă în ultimii ani. Alegătorii spun că țara trebuie să accelereze investițiile în infrastructura verde și să taie subvențiile oferite companiilor producătoare de combustibili fosili.
Ce partide se confrunta în alegeri
La aceste alegeri sunt în joc 150 de locuri în camera inferioară a Parlamentului. VVD, aflat la guvernare, are în prezent doi contracandidați majori: noul partid de centru-dreapta Nieuw Sociaal Contract (NSC), fondat în august de fostul deputat independent Pieter Omtzigt și alianța compusă din Partidului Laburist Stânga Verde, formată în iulie și condusă de Frans Timmermans, fost vicepreședinte al Comisiei Europene.
Cel mai recent sondaj realizat de I&O Research arată că aceste trei partide se luptă pentru putere: NSC al lui Pieter Omtzigt cu 27% din voturi, partidul fostului premier Rutte, VVD cu 26% și coaliția formată din Stânga Verde și Partidul Laburist cu 25%.
Momentan, partidul fostului prim-ministru, VVD, nu se află într-o poziție deosebit de bună. Pe de altă parte, noul partid al lui Omtzigt atrage alegători de la mai multe partide, inclusiv de la VVD, CDA și D66, ceea ce ar putea explica, cel puțin parțial, performanța oarecum dezamăgitoare a acestor partide în sondajele recente.
O coaliție de dreapta dură ar putea aproba construirea de noi centrale nucleare, precum și noi strategii de restricționare a imigrației.Partidele conservatoare nu au exclus posibilitatea de a solicita derogări de la normele Uniunii Europene pentru a atinge aceste obiective. O coaliție mai centristă ar continua probabil să dezvolte în energia regenerabilă, în special parcurile eoliene din Marea Nordului, ar interzice forajul pentru gaze naturale și ar crește cheltuielile sociale.
Rămâne de văzut care dintre aceste opțiuni se va impune la alegeri.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
