Klaus Iohannis, preşedintele României, a apromulgat, miercuri, 29 noiembrie 2023, noua lege a pensiilor. Astfel, toate pensiile cresc de la 1 ianuarie 2024 cu 13,8% și sunt recalculate din septembrie 2024. O altă prevedere importantă este aceea că femeile s-ar pensiona la 65 de ani în ianuarie 2035.
Decretele promulgate miercuri, 29 noiembrie 2023, de Klaus Iohannis:
decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2023 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale (PL-x 412/19.06.2023);
decret pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii (PL-x 727/15.11.2023);
decret privind rechemarea domnului Ovidiu Dranga din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Japonia.
Ce schimbări aduce noua lege a pensiilor
Principalele prevederi din actul legislativ sunt creșterea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie anul viitor, recalcularea lor din septembrie 2024 și vârstă de pensionare de 65 de ani pentru femei în ianuarie 2035.
„Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5”, scrie în nota de fundamentare a legii – descarcă de aici anexa 5.
Conform acestei anexe, vârsta de pensionare de 65 de ani va ajunge abia în ianuarie 2035. În prezent vârsta de pensionare este de 62 de ani și o lună pentru femei, arată datele din tabel.
Potrivit notei de fundamentare (NF) a legii pensiilor, publicată pe site-ul Ministerului Muncii la finalul lunii octombrie când a fost aprobată de Guvern și înainte să intre în Parlament, legea mai prevede:
„Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare contributiv, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
Proiectul de lege cuprinde reglementări privind condițiile de reducere a vârstei standard de pensionare pentru:
- activitate desfășurată în fostele grupe I și II de muncă, condiții speciale/condiții deosebite de muncă;
- persoanele cu handicap;
- pensia anticipată;
Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în Anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad și tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condițiile Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
a) cu 15 ani, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin 20 de ani;
c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.
Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 5 ani. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar și a satisfăcut serviciul militar. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.
Pensia de invaliditate. Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:
a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii;
b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca;
c) accidentelor de muncă și bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale, în cazul elevilor, ucenicilor și studenților.
Se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale și a permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri din aceste activități.
Astfel, de gradul I, este caracterizat de deficiența funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută; gradul II caracterizat de deficiența funcțională accentuată și capacitate de autoservire păstrată parțial; gradul III caracterizat de deficiența funcțională medie și capacitatea de autoservire păstrată.
Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor reprezintând 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aferent lunii pentru care se face plata.
Pensia de invaliditate este o categorie de pensie care nu se acordă definitiv, aceasta fiind condiționată de afectarea temporară a capacității de muncă a persoanei.
Ca urmare, la ivirea riscului invalidității, se acordă o pensie de invaliditate supusă unor verificări permanente pentru a se constata dacă măsurile recuperatorii aplicate au determinat recuperarea capacității de muncă, iar persoana își poate relua activitatea. Întrucât pe timpul acordării pensiei de invaliditate nu se realizează stagii de cotizare în sistemul public, nu sunt îndeplinite condițiile de stagiu complet de cotizare și ca urmare nu se poate opta pentru o categorie de pensie ce este condiționată de realizarea și chiar depășirea stagiului complet de cotizare.
Pentru orice grad de invaliditate, în funcție de natura afectării capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale, la propunerea medicului expert.
Pensia de urmaș
Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Proiectul de lege reglementează valorificarea, la determinarea cuantumului pensiei a sumelor încasate cu titlul de acord global, sporuri, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii și alte drepturi de natură salarială. Referitor la formula de calcul a pensiilor, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință.
Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțit la 12 luni.
Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință este 81 lei.
VPR a fost determinat prin împărțirea valorii punctului de pensie din anul 2023, adică 1.785 de lei, la 25, care reprezintă nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația pensiilor anterioară datei prezentei legi, respectiv: Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară, Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări de stat și asistența socială, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Valoarea punctului de referință se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.
Pentru persoanele care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar se corectează în sensul diminuării punctajului lunar în funcție de procentul de contribuții de asigurări sociale care se virează la acest fond.
În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului se acordă ajutor de deces unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele sau oricare persoană care face această dovadă.
Ajutorul de deces se acordă şi în cazul decesului persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă.
Ajutorul de deces se acordă și în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, sau al unui membru de familie al acestuia, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu legii și raportul de muncă a fost suspendat.
Referitor la jurisdicţia asigurărilor sociale, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța de judecată competentă.
Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel. În proiectul legii pensiilor a fost prevăzută posibilitatea ca instituțiile competente din România să utilizeze semestrial procedura de confirmare a existenței beneficiarilor nerezidenți aflați în plată, prin certificatul de viață”.
DOCUMENT Nota de Fundamentare pentru Legea Pensiilor 2023 (sursa):
DOCUMENT Anexa 5 din Legea Pensiilor 2023:
Ciolacu: Legea pensiilor este corectă, predictibilă, sustenabilă
Premierul Marcel Ciolacu a susținut, după vot, că legea pensiilor este „corectă, predictibilă, sustenabilă” şi va fi în aplicare pentru o perioadă „lungă”:
„Legea pensiilor este importantă pentru aproape 4.800.000 de români. Era în jalon în cererea de plată numărul 4, am devansat-o astfel încât să închidem negocierile cu Comisia (Europeană) în ceea ce priveşte scoaterea acelui faimos 9,4 care ar fi blocat creşterea pensiilor românilor până în anul 2070. Vreau să mulţumesc şi colegilor şi din PSD şi din PNL şi din UDMR. Au înţeles foarte bine momentul şi chiar este o lege foarte bună”.
El a spus că anul viitor pensiile urmează să se mărească de două ori:
„Am spus foarte clar: vor fi două creşteri. Este cu 13,8% pentru toată lumea. Ştiţi foarte bine la pensiile speciale că, de fapt, nu cresc, pentru că se merge doar pe contribuţie şi din partea specială va scădea în oglindă suma. Deci, chiar este o lege corectă, predictibilă, sustenabilă şi va fi în aplicare pe o perioadă lungă de timp. Pensiile anul viitor se vor mări de două ori: o dată de la 1 ianuarie cu 13,8% şi, prin recalculare, de la 1 septembrie”.
Întrebat dacă există finanţare pentru aplicarea acestei legi, Ciolacu a răspuns: „Există, sunt 4.800.000 de pensionari în România, 80% au sub 3.000 lei, 60% au sub 2.000 lei. Dacă dumneavoastră credeţi că trebuie să creăm o problemă pentru oameni care trăiesc cu pensie de sub 2.000 lei, eu vă spun este o temă falsă”.
Ce spune ministrul Muncii
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a afirmat că în elaborarea noii legi a pensiilor ”s-au analizat în primul rând aspectele legate de sustenabilitate”. Ea a avansat ca surse ”o mai bună colectare, o mai bună combatere a evaziunii fiscale”.
”Să ştiţi că această lege a fost făcută în primul rând având în vedere sustenabilitatea. Cu specialiştii de la Banca Mondială şi de la Comisia Europeană s-au analizat în primul rând aspectele legate de sustenabilitate. Apoi, eu cred că pentru români un efort de 0,6 din PIB este un efort care arată care ne sunt priorităţile, cât de înţelepţi suntem şi, nu în ultimul rând, care poate fi făcut şi printr-o mai bună colectare şi printr-o combatere mai bună a evaziunii fiscale. Dar acestea sunt chestiuni pe care, sigur, împreună cu colegii din Guvern şi împreună cu colegii din coaliţie, cărora le mulţumesc că am lucrat împreună la această reformă, sigur le vom putea face posibile pentru români. (…)
Uitaţi-vă la toate aceste ajustări de cheltuieli publice, uitaţi-vă la faptul că se încurajează munca, la faptul că nu sunt făcute pe spatele românilor, nici ale mediului privat şi în primul rând se strânge robinetul la stat. Chibzuinţă şi prudenţă”, a afirmat ministrul Muncii, luni, la TVR Info.
În ceea ce priveşte introducerea de noi taxe şi impozite pentru asigurarea miliardelor de care va fi nevoie pentru pensii, Simona Bucura Opresc a spus: ”Nu ăsta este obiectivul nostru”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
