Şapte din zece români (69%) consideră că statutul de membru al Uniunii Europene aduce beneficii României, procentul situându-se în media UE, relevă cel mai recent Eurobarometru realizat de Parlamentul European, care mai arată că 75% dintre români spun că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână, unul din cele mai ridicate procente din UE.
Potrivit datelor, românii se bucură de oportunitățile de lucru aduse de UE, de îmbunătățirea nivelului de trai, dar și de contribuția pe care UE o are la menținerea păcii în regiune.
Partidele pro-europene, avantajate. Partidele anti-UE, dezavantajate
Ținând cont că majoritatea românilor au o percepție bună în ceea ce privește apartenența țării la UE și că o mare parte s-ar prezenta la alegerile europarlamentare, putem trage câteva concluzii. În primul rând, această situație avantajează din plin partidele pro-europene, pentru c prezența mare la vot este însoțită de o încredere ridicată în Uniunea Europeană. Alegătorii care susțin o integrare mai strânsă în UE sau care apreciază beneficiile acesteia ar putea acorda voturile lor acestor partide. Totodată, electoratul ar putea acorda voturi partidelor care tratează probleme europene și de politică a Uniunii Europene. Prezența mare la vot poate aduce la urne alegători care nu sunt neapărat loiali unui partid specific sau care nu sunt implicați activ în politică. Astfel, partidele cu structuri de susținere mai slabe sau care nu reușesc să mobilizeze alegătorii ar putea fi dezavantajate.
Atât PNL, cât și PSD ar putea fi marii beneficiari. Ambele partide au o abordare centristă și promovează soluții echilibrate în cadrul UE. Partidele fac parte din marile familii pro-europene Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților în cazul PSD și Partidul Popular European în cazul PNL. Ambele partide promovează rolul României în interiorul Uniunii Europene și caută să găsească soluții pentru români în cadrul european și nu în afara lui. Totodată, ambele partide au structuri de susținere solide în teritoriu și ca urmare pot mobiliza ușor electoratul.
Pe de altă parte, marii perdanți ar putea fi partidele anti-sistem, populiste și anti-europene. Asta pentru că o prezență mare la vot nu ar fi neapărat în favoarea partidelor care adoptă poziții populiste sau anti-UE. Alegătorii care sunt sceptici față de UE ar putea să nu participe la fel de masiv sau ar putea susține partidele care promovează o abordare mai critică a integrării europene. Totodată, partidele care se concentrează exclusiv pe probleme interne și ignoră temele europene ar putea să piardă teren.
Cel mai mare pierzător la aceste alegeri ar putea fi AUR. Partidul anti-sistem și euroscepitc mizează tocmai pe acest tip de discurs anti-european în care transformă Uniunea Europeană într-un cal de bătaie și în originea marilor probleme din România. AUR spune că vrea să „reformeze” Uniunea Europeană, proces care se traduce de fapt golirea de conținut a acesteia. Ori această așa-zisă reformă nu este susținută decât de o minoritate din populație. Deși AUR mizează pe un rezultat mare la parlamentare, lovitura de la europarlamentare ar putea fi una serioasă. Să nu uităm că în urmă cu câțiva ani, declinul PSD a început pe fondul unui rezultat prost la europarlamentarele din 2019. Totodată AUR nu are structur puternice în teritoriu. Deși încearcă acum să recruteze masiv, AUR continuă să fie mai degrabă un partid prezent pe rețelele de socializare.
În concluzie, ținând cont de datele eurobarometrului, PNL și PSD ar putea fi marii câștigători ai alegerilor europarlamentare, în timp ce AUR ar putea fi marele pierzător.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
