Noile Tehnici Genomice (NGT) declanșează discuții în lanț, zilele acestea, la București. Asociațiile de fermieri, ONG -urile, mediul politic, mass media, etc. s-au activat și dezbat intens despre cum și în ce condiții se va produce hrana viitorului. Decizia Consiliului AGRIFISH, de astăzi, 11 decembrie 2023, de la Bruxelles, legată de propunerea de regulament a Comisiei Europene pentru NGT este așteptată cu interes.
De la o hotărâre pronunțată în 2018 de CJUE (Curtea de Justiție a UE), plantele obținute prin noi tehnici genomice (NGT) au fost considerate OMG-uri. În urma solicitării făcute de statele membre UE, în 2021, Comisia Europeană a prezentat o propunere pe 5 iulie 2023 de eliminare a NGT din legislația OMG-urilor.
Obiectivul este dublu: să permită inovarea în agricultură, în special prin promovarea plantelor NGT „asemănătoare soiurilor convenționale”, menținând în același timp un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului.
Termenul NGT descrie o serie de metode științifice utilizate pentru a modifica genetic anumite trăsături în plante, cum ar fi toleranța la secetă și rezistența la dăunători. Spre deosebire de OMG-urile tradiționale, care de obicei transferă gene între specii, NGT-urile produc schimbări în cadrul aceleiași specii.
La București, subiectul NGT îngrijorează și pune sub semnul întrebării mai multe aspecte
Asociațiile de agricultori din Romania sprijină noile tehnici genomice, dar exista printre reprezentanții fermierilor, o abordare diferita. De exemplu, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) nu se opune progresului tehnologic dar consideră că există o serie de chestiuni ce trebuie clarificate şi o serie de condiții ce trebuie să fie îndeplinite înainte de adoptarea noilor tehnici genomice (NGT) în agricultură.
„România susţine noile tehnici genomice, nu a existat niciodată opţiunea să se opună, doar că există o serie de chestiuni ce trebuie clarificate şi o serie de condiţii ce trebuie să fie îndeplinite. Considerăm că, odată ce aceste condiţii vor fi tranşate, România poate susţine, şi cu sprijinul AAC, o nouă formă de regulament a Comisiei Europene pe această temă”, transmit reprezentanţii AAC.
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) cere ”cu fermitate ca această propunere de regulament (și mai exact, varianta de compromis propusă de Președinția Spaniolă) să meargă mai departe, urmând ca să fie îmbunătățită în dezbaterile ce vor urma în Parlamentul European.
“În FAPPR am discutat de ani de zile nevoia unei breșe în sistemul legislativ pentru a face loc inovării și a elimina blocajul cu care ne confruntăm de decenii, am dezbătut public subiectul și am participat/organizat conferinte în țară și la Bruxelles, la Parlamentul European”, a arătat Nicolae Sitaru, președintele FAPPR. “Credem că doar așa am putea avea acces la soiuri mai bine adaptate, ceea ce ar avea un puternic impact pozitiv asupra capacității de a produce și de a-și menține afacerile a producătorilor agricoli europeni. Dacă nu vom înțelege aceste lucruri, vom deveni necompetitivi din perspectiva costurilor de producție și vom pierde în scurt timp și bătălia pe piața internațională, în destinațiile în care România exportă produse agricole. O astfel de abordare nu ajută deloc pe termen mediu și lung fermierii români.”
Asociația BIO România a felicitat Guvernul României și pe ministrul Agriculturii, Florin Barbu, pentru că s-au opus propunerii făcute de Comisia Europeană de a introduce în culturile agricole din UE a noile tehnologii NTG, ”fără restricții, fără trasabilitate, fără obligația de a proteja culturile fermierilor”.
Mediul politic si NGT-urile
Membrii PNL din Comisiile pentru agricultură ale Parlamentului „privesc cu maximă îngrijorare turnura neașteptată” pe care a luat-o poziția oficială a României, exprimată de ministrul Agriculturii Florin Barbu în fața forurilor europene, în ceea ce privește propunerea Comisiei Europene care reglementează NGT-urile, potrivit Digi24.
Liberalii spun că „schimbarea nejustificată a opiniei și transmiterea poziției de țară cu rezerve dovedesc o inconsecvență și faptul că se joacă o carte a intereselor mărunte ce va putea avea drept consecință stagnarea competitivității agriculturii europene și, implicit românești, față de restul statelor lumii”. Multe alimente modificate genetic ar putea ajunge neetichetate pe rafturile supermarketurilor europene, potrivit propunerii legislative a Comisiei Europene.
Emil-Florian Dumitru, deputat PNL si vicepreședinte al Comisiei de agricultură, a scris pe pagina de Facebook: „Pe scurt, ca să înțeleagă și domnul ministru, pentru ca o plantă să fie modificată genetic se inserează o genă de la o plantă diferită în genomul (ADN-ul) plantei. În schimb, NTG nu implică introducerea ADN-ului străin – se introduc gene de la aceiași plantă sau de la o plantă înrudită”.
Replica ministrului Agriculturii, Florin Barbu este aceea că poziția României, pe acest subiect, a fost întotdeauna de susținere a progreselor științei și că, în cazul NGT, este vorba de o serie de condiții și rezerve care, cu siguranță, vor putea fi depășite prin negocieri și consultări.
NGT-urile, o soluție de compromis pentru agricultura europeană?
Spre deosebire de Organismele Modificate Genetic ( OMG ) care presupun introducerea în genomul unui organism a unor secvențe genetice extrase de la alte specii, NGT se realizează prin editarea genetică în cadrul aceleiași specii, cu scopul de a obține o productivitate mai mare și o rezistență sporită la schimbările climatice. Cu alte cuvinte, NGT poate fi o soluție de compromis prin care Uniunea Europeană, care interzice OMG, o are, in prezent, pentru agricultorii care an de an se confrunta cu seceta, inundații, noi boli si dăunători ai culturilor etc.
In fata provocării de a hrăni o populația lumii, în continuă creștere, una dintre soluții este creșterea producției agricole. Această creștere se poate face prin optimizarea plantelor, atât în ceea ce privește rezistența lor, cât și în aprovizionarea cu nutrienți.
Daca vorbim despre Organismele Modificate Genetic (OMG) acestea sunt puternic criticate și sunt supuse unor reglementări foarte restrictive în Europa.
Cu același scop de optimizare a plantelor, au fost implementate noi metode. Este vorba despre NGT (Noi Tehnici Genomice) care nu presupune intervenția de a mai adăuga gene la o plantă, ci, NGT-urile se axează pe editarea genomului, a face modificări țintite în anumite gene: acestea sunt tehnici noi de reproducere).
Aceste NGT, din pacte numite de unii „Noi OMG-uri” în ciuda diferenței lor față de OMG-uri, sunt, de asemenea, subiectul unor acerbe controverse, atât din punct de vedere juridic cât și științific si industrial.
Pentru a înțelege cel mai bine aceste controverse, trebuie mai întâi să ne întoarcem în anul 2002, când prima dovadă a conceptului că editarea genomului este posibila a fost oferita de Marina Bibikova care, folosind o nucleoză de zinc a reușit sa modifice cu succes ovocite de broasca si musculițele fructelor.
Utilizarea acestor nucleoze s-au diversificat, de asemenea, cu editarea genomului celulelor umane pentru prima dată din celule stem embrionare umane (2007), din pești si zebre (2008), plante (2009).
Aceste tehnologii au continuat să se dezvolte odată cu crearea unui nou editor genomic din 2011 numit TALEN . Supranumita foarfeca moleculara, această tehnică permite modificarea genomului in mod rapid și precis.
Această tehnică, parte a NGT, face posibilă crearea unor modificări „nediferențiabile” de cele care pot fi observate în Natură prin mutație spontană și se opune tehnicilor de transgeneză care constau în aducerea unei gene dintr-o altă specie la plantă.
În 2018, Curtea Europeană de Justiție a declarat că NGT se încadrează în categoria OMG-urilor și, prin urmare, trebuie să facă obiectul acelorași restricții de monitorizare, etichetare și control prevăzute de Directiva 2001/18/CE.
Editarea genomului, o tehnică suficient de matură?
Sectorul științific este de acord că noile tehnici de editare geonomică, reprezintă un pas important pentru cercetarea genetică.
Problema maturității acestor tehnici, pe de altă parte, împarte comunitățile de cercetare.
- Suntem siguri că putem controla riscurile asociate cu utilizarea acestor tehnici?
- Putem prezice cu certitudine care va fi rezultatul acestei manipulări genetice?
Aceste întrebări sunt critice pentru utilizarea NGT urilor la scara industriala și integrarea lor deplină în agricultură.
NGT mai apropiat de natural decât „vechile” OMG-uri
OMG-urile clasice sunt organisme transgenice, adică o genă străină provenită de la un alt organism, în principal bacterii, este încorporată în codul lor genetic, permițând rezistența la un pesticid sau la pericole climatice.
Editarea genomului ca Crispr Cas9 permite o logică foarte diferită. Potrivit controverses.minesparis, un articol științific din 2018 urmărește evoluția istorică a acestei tehnici și explică că există de fapt 2 modalități majore de utilizare a Crispr pentru a modifica organismele.
- Prima posibilitate este modificarea nucleotidelor sau genelor una câte una . A doua este introducerea unei întregi gene folosind o matrice.
- Prima metodă este foarte apropiată de mutațiile naturale ale plantelor, dar cu un declanșator vizat pentru a căuta obținerea proprietăților alese, într-o manieră accelerată.
A doua posibilitate se apropie de puterea transgenezei, dar ADN-ul adăugat rămâne integrat în secvența originală. În ambele cazuri, este vorba despre utilizarea Crispr Cas9 care permite transformarea secvenţelor de ADN pentru a integra noi secvenţe.
Trasabilitatea plantelor din NGT
Plantele transgenice tradiționale au o existență de reglementare separată.
Acest regulament este specific OMG-urilor și necesită autorizații de introducere pe piață. Pentru OMG nu este greu de detectat, printr-un scurt test PCR , însă pentru NGT uri este greu de avut aceeași detecție deoarece noile tehnici de editare a genomului mimeaza cu fidelitate mutațiile aleatoare din interiorul unui organism. Prin definiție, aceasta înseamnă a priori că acțiunea lor este nedetectabilă din exterior. Acest lucru ridică o problemă pentru o reglementare eficientă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
