Austria ar fi de acord cu intrarea României în Schengen, cu aeroporturile, doar dacă țara noastră ar accepta condițiile impuse de Viena. Una dintre condiții prevede că România trebuie să accepte o parte din migranții sosiți pe teritoriul Austriei.

Marcel Ciolacu a anunțat că ar fi vorba doar de cei 3% din migranții care au tranzitat România și au ajuns în Austria.

„Din emigranții din Austria aproape 3% au tranzitat România. În primul rând, Austria nu a pus o condiționalitate sau cărui stat se adresează. Ok, României și Bulgariei, fiindcă suntem la pachet. Știm foarte bine că nu există migrație afgană și sirieni pe teritoriul României. (…) Discutia cu ministrul de Interne a fost de acei 3% care au tranzitat România. Nici nu se pune problema de cote, de Afganistan, de sirieni”, a declarat Ciolacu, luni seara, într-un interviu la Digi24.

Austria nu a vorbit niciodată de un 3%, ci de faptul că România ar trebui să preia migranți afghani și sirieni. În momentul în care un migrant cere azil în Austria, acesta nu poate fi deportat în România, arată tratatele UE.

În anul 2015, Comisia Europeană a propus un sistem de relocare a migranților din țările de sosire – Italia și Grecia în special. La vremea respectivă, România a votat împotriva cotelor obligatorii, însă tot a primit 6.300 de migranți.  A fost singura excepție pe care a făcut-o UE, ulterior relocarea migranților a depins de voința statelor membre.

Ce spun tratatele UE

Amnesty arată că un migrant, aflat sub controlul unui stat UE, nu poate fi deportat într-un alt stat înainte ca cererea de azil și alte situații individuale să fie examinate. Relocarea migranților din Austria în România este posibilă doar după ce au fost examinate cererile lor de azil. Și dacă Austria le refuză azilul, de ce ar trebui să le fie acordat în România?

Identificarea migranților care au tranzitat România și au ajuns în Austria este posibilă doar dacă au fost înregistrați în România. În cazul în care migranții nu au fost înregistrați în România, procedura de identificare este foarte dificilă și necesită timp. Trebuie ținut cont și de faptul că o parte dintre migranți nu au nici măcar documente de identitate și tranzitează țările UE în mod ilegal, fără a fi înregistrați.

Regulamentul Dublin prevede că Statul în care este înregistrat migrantul, cu amprente digitale, este responsabil pentru protecția internațională. Prin urmare, migrantul înregistrat în România nu poate cere azil în Austria, ci în România. De asemenea, același Regulament arată că primul stat UE în care a intrat un migrant este responsabil de protecția internațională indiferent de alte situații și nu poate fi transferat într-un stat în care viața sau drepturile sale ar fi în pericol. Adică România, din momentul în care primește migranții din Afghanistan sau Siria, nu-i poate trimite în țările lor de origine. Singura excepție este amenințarea la securitatea națională.

Pe de altă parte, odată ce un migrant sosit în Austria a cerut protecție internațională, autoritățile sunt obligate să-i primească cererea și să o examineze, până la noi informații, indiferent de țara de intrare. Ulterior, când se descoperă țara de intrare în UE poate fi transferat.

Austria dată în judecată pentru deportare

Austria nu este la primul caz de deportare și nici nu e primul stat care face asta. În 2021, un migrant din Maroc a dat în judecată Austria pentru că a fost deportat în Slovenia după ce a cerut azil în Austria. Migrantul intrase pe teritoriul Austriei, unde l-au oprit polițiștii, însă în loc să-l ajute după ce a pronunțat cuvântul „asylum”, acesta a fost deportat în Slovenia.

Italia a construit un sistem de transfer cu Albania, care nu e parte din UE. Guvernul de la Roma plătește 100 de milioane de euro pe an pentru a aceste centre de migranți în Albania. Autoritățile italiene vor prelua migranții din mare, însă îi vor transporta în Albania. Potrivit acordului, migranții ar continua să fie sub jurisdicția Italiei, deși acest lucru nu este posibil din punct de vedere legal. Comisia Europeană nu s-a putut pronunța în acest caz deoarece este în afara Uniunii Europene, însă un eventual acord Austria-România va face subiectul unei anchete.

Dar UE nu poate respinge acordul Italia-Albania, și probabil nu o va face nici cu Austria-România, deoarece tocmai UE a creat acest precedent. UE are un acord de relocare a migranților în Turcia, semnat încă din 2016. În Turcia există adevărate lagăre de migranți, care nu respectă drepturile omului, tocmai pentru a-i ține dincolo de frontierele europene. UE plătește anual peste 3 miliarde de euro Turciei pentru acești refugiați închiși în tabere. Mai multe ONG-uri au denunțat, în ultimii ani, condițiile inumane în care sunt ținuți refugiații, majoritatea din Siria.

Guvernul austriac își face campanie electorală

Austria încearcă o campanie electorală, deoarece va avea alegeri în 2024. Partidul lui Karl Nehammer este pe locul 3 în sondaje, la circa 20%, după ce în urmă 3 ani avea un rezultat dublu. Cancelarul Austriei pregătește un transfer de migranți pentru a demonstra electoratului că poate rezolva criza aceasta. Nehammer încearcă o lovitură rapidă de imagine, într-o țară care vrea să respingă migranții ilegali.

De cealaltă parte, și România va avea alegeri în 2024. Orice transfer de migranți din Austria în România, chiar și acel 3%, va afecta partidele aflate la guvernare, PSD și PNL. Nimeni din Uniunea Europeană nu vrea migranți, iar toate statele fac eforturi pentru a-i respinge, motiv pentru care peste 10 state membre au suspendat Schengen și au reintrodus controalele la frontiere.

În România există un val naționalist tot mai puternic, iar AUR are circa 20% în sondaje. De asemenea, Diana Șoșoacă este în creștere în toate sondajele, mai ales că partidul SOS România a depășit deja pragul electoral. Deportarea migranților în România va oferi mesaje electorale partidelor din opoziție care se opun transferului de migranți. În 2020, într-o comună din România a izbucnit un adevărat protest cu 200 de oameni după ce o brutărie a decis să angajeze muncitori din Sri Lanka. Astfel de proteste pot exploda și în România, așa cum vedem în alte state UE.

Chiar și în cazul în care Austria ar transfera acel 3% în România, ulterior migranții sunt liberi să se deplaseze pe teritoriul UE. Odată ce România va intra în Schengen și cu granițele terestre, atunci migranții vor avea cale liberă. Caz în care Ungaria poate cere suspendarea Schengen la granița cu România, așa cum fac în prezent numeroase alte state pentru a respinge migranții.

CITIȚI ȘI: ANALIZĂ Schengen, suspendat în 11 state UE din cauza teroriștilor și migranților  

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News