Cătălin Predoiu: Austria, când a accesat spațiul Schengen, a avut discuții similare cu Germania

Cătălin Predoiu: A fost a doua întâlnire, prima avusese loc cu o seară înainte. Am avut o lungă discuție bilaterală, atât cu colegul austriac, cât și cu colegul bulgar. Aș dori să subliniez și să demonstrez în primul rând faptul că nu sunt condiții. Sunt mențiuni cu privire la o serie de măsuri adiacente, așa sunt numite, cuprinse în acest document de poziție al Austriei, care vizează proceduri deja în vigoare și care se aplică de către România și de către alte state membre.
Nu este vorba aici de a transfera migranți din Austria în România, ci pur și simplu de a retrimite acele persoane care au intrat în România, în prealabil, au fost înregistrate în sistemele Schengen în România, SIS, Sistemul SIS, Sistemul de Informații Schengen și Eurodac, un alt sistem care se folosește în Schengen pentru înregistrarea migranților, și care, ulterior, au migrat ilegal în Austria, deci care au penetrat frontiera noastră și au trecut mai departe. Doar aceia sunt returnați. Această procedură este în curs și anul acesta a fost vorba de 120 de persoane, ca să ne facem o idee despre ce este vorba în realitate în teren. Deci nu e vorba de a transfera în România grupuri mari de cetățeni care sunt în Austria și sunt transferați în România, pentru că așa convenim noi.
Am auzit recent chiar și un europarlamentar român spunând că e vorba de persoane care sunt trimise aici în România, ca să nu mai suporte statul austriac serviciile sociale. Nimic adevărat în povestea asta. Repet, este vorba de o procedură în cadrul codului Schengen, aplicabilă în acest moment, în vigoare, potrivit Acordului Dublin și vizează cetățeni care au intrat mai întâi în România și ulterior au migrat ilegal în Austria. Potrivit regulilor, sunt returnați. Cum se poate întâmpla și invers, să fie cetățeni care intră în Austria pentru prima dată în Uniunea Europeană, sunt înregistrați acolo în sistemele Schengen și ulterior migrează ilegal în România. Dacă noi îi depistăm aici, evident, pe Acordul Dublin, se reîntorc în Austria sau în orice alt stat care a fost mai întâi accesat de acești cetățeni.

Cătălin Predoiu: Eu vreau să vă spun, cu toată responsabilitatea funcției pe care o ocup, că e vorba de Acordul Dublin, nimic altceva în plus, deci nu e o condiție în plus. Celelalte două măsuri adiacente vizează întărirea controlului la frontieră, cu sprijin al ofițerilor FRONTEX, inclusiv ofițeri austrieci în cadrul FRONTEX. Nimic mai pozitiv pentru orice stat membru care beneficiază de acest sprijin din partea FRONTEX. De altfel, întărirea FRONTEX este un obiectiv central al Consiliului JAI în toate statele membre ale Uniunii Europene, e o problemă ridicată de multe state, să întărim FRONTEX, care e Agenția Europeană de Protecție a Frontierelor. Deci nici aici nimic în neregulă. A treia chestiune este legată de majorarea fondurilor europene alocate pentru protecția frontierelor, iară o chestiune care avantajează toate statele membre și România, inclusiv. Deci ca să lămurim povestea cu așa-zisele condiții care, de fapt, nu sunt condiții. M-ați întrebat ce s-a mai discutat ieri. S-au discutat acele chestiuni tehnice precum și programul în continuare de negocieri, la ele au participat și delegația bulgară în frunte cu ministrul bulgar care a negociat, a discutat și a rămas să rămânem în contact în zilele următoare pentru a concretiza aceste discuții.

Cătălin Predoiu: În primul rând, ştiţi că noi discutăm toate frontierele deci discuțiile vizează toate frontierele şi nu numai una dintre ele. Discuțiile sunt constructive chiar dacă sunt dificile, confirm că sunt dificile, au fost dificile. Au fost pe parcursul acestor luni discuții dificile adică nu au început după declaraţia ministrului austriac, aş putea spune că este exact invers. Declaraţia ministrului austriac este o consecinţă a discuţiilor care au fost purtate intens între cele două ministere în lunile anterioare şi noi aveam deja semnale privind flexibilizarea ministerului de interne austriac încă de acum trei, patru săptămâni, dar oficial nu aveam nimic confirmat. Dar mai departe, eu pot să vă spun că discuţiile au loc în contextul în care cu toţii ne dorim, o decizie luată în acest an, în luna decembrie. Nu mă introduc deocamdată în aceste detalii tehnice, ele sunt în continuare subiectul negocierilor, discuţiilor.

Cătălin Predoiu: Deocamdată nu vreau să anticipez, eu tot ce vreau să spun este că discutam la pachet totul într-o perspectivă imediată, într-o perspectivă mai îndepărtată, dar totul. Şi nu pot să anticipez în acest moment niciun fel de rezultat pentru că sunt în curs aceste poziţii. Fiecare s-a întors la el acasă, validează aceste discuţii care au fost la etajele de decizie politico-administrative necesare, ne reîntâlnim şi ne reauzim în zilele următoare prin sistem online sau poate ne întâlnim chiar direct din nou. Este un proces care e permanent în dinamică. Eşecul, după părerea mea, ar fi să nu schimbăm cu nimic situaţia din teren. Noi am plecat de la poziţia din vară, în care orice discuţie era refuzată, de acolo am plecat. Suntem într-o cu totul altă conjunctură”

Cătălin Predoiu: În al doilea rând ne interesează, după părerea mea, toate frontierele. În al treilea rând, nu trebuie scăpat din vedere și faptul că ceea ce e mai important este să fii cumva în interiorul Schengen în acest sistem de unde poți discuta toate celelalte aspecte, cu totul și cu totul altă poziție și altă conjunctură, dar acestea sunt chestiuni, repet, care sunt în continuare în analiză sunt în dezbatere, în negocieri, în discuții, puteți să le spuneți cum doriți, dar sunt încă neconcretizate, nestabilite.

În acest dialog există și Comisia Europeană, există și Președinția și celelalte state membre.
De asemenea, aș vrea să vă mai spun că nu sunt fără precedent aceste situații și aceste discuții.
În trecut aproape de fiecare dată când un stat membru a accesat Schengen au fost astfel de dificultăți, să le spunem. Pot să spun chiar și Austria când a accesat spațiul Schengen la orizontul anilor `97 – `98 a avut discuții similare cu Germania.
Grecia, de asemenea, a așteptat o perioadă de timp până când s-au lămurit toate aspectele tehnice și politice la momentul intrării.
Elveția, de asemenea, care e membră a spațiului Schengen, a avut o decizie cu două date de aderare a frontierelor, pentru că încă avea o problemă pe o anumită frontieră cu Sistemul de informații Schengen și a trebuit să se mai facă misiuni de evaluare când sunt îndeplinite condițiile.(…) Haideți să vorbim şi de acestea, sunt criteriile Schengen, nu sunt condiții şi s-a dezbătut ani de zile cum spuneți dumneavoastră plecând de la următoarea premisă îndeplinind criteriile Schengen automat trebuie să intrăm în Schengen.

(…) Eu m-am uitat foarte atent în Tratat să știți și Tratatul spune așa: se va aplica Aquis-ul Comunitar Schengen cu privire la controalele la frontiere, după ce sunt îndeplinite criteriile tehnice, deci nu este nici un automat acolo.
În alte cuvinte, textul lasă la dispoziția statelor membre latitudinea de a decide politic cu privire la momentul aderării unui stat terț.
De acolo trebuie plecat ca să înțelegem mai bine dosarul Schengen, iar moral avem această, cum să spun, îndreptățire. Că spațiul Schengen ar fi mai puternic cu România înăuntru sigur acestea sunt lucruri pe care le cunoaștem s-au spus și le recunosc chiar și statele membre Schengen, inclusiv Austria, care nu mai are niciun fel de reproș la adresa României…. Ci pune doar problema unor disfuncționalități ale spațiului Schengen, noi avem alte opinii, alte chestiuni.  Iar în final este o decizie politică şi de aceea după părerea mea este majoră schimbarea de poziţie a Austriei pentru că ea traduce, exprimă o schimbare de politică la nivelul ministerului de interne, la nivelul cancelarului probabil și altfel nu cred că s-ar fi făcut această schimbare fără acordul cancelarului. Și este un bun început, o platformă ca să lărgim acest cap de pod.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News