Retrospectiva politică a anului 2023: Care au fost cele mai importante momente

colaj partide alegeri
colaj partide alegeri

Anul 2023 a adus o serie de schimbări importante pe scena politică din România. În premieră în istoria post-decembristă a țării am asistat la implementarea unei „rotative” guvernamentale între principalele partide de guvernământ. Acest eveniment a coincis și cu ieșirea UDMR de la guvernare. Pe finalul anului, USR, PMP și Forța Dreptei, partide aflate în declin, au decis să formeze o alianță electorală, sperând să obțină mai multe voturi în 2023.

Rotativa PSD – PNL

La începutul 2023, guvernul PNL – PSD era condus de liberalul Nicolae Ciucă. Cu toate acestea liderii coaliției au stabilit ca rotativa să aibă loc în vara anului 2023. Decizia președintelui PNL de a demisiona de bunăvoie din fruntea guvernului în favoarea președintelui PSD, Marcel Ciolacu fusese luată de altfel încă din noiembrie 2021, atunci când a fost semnat protocolul PSD – PNL. Rotativa guvernamentală avea să fie pusă în practică pe 12 iunie 2023, dar avea să genereze o problemă majoră – nemulțumirea UDMR.

Liderii UDMR erau nemulțumiți de modul în care se împărțeau noile portofolii ministeriale. Lipsa unui consens avea să ducă în final la ieșirea UDMR de la guvernare. Ca urmare a acestei mutări, liderii coaliției PSD – PNL vor decide să-și împartă în mod egal portofoliile guvernamentale, pe criteriul 50% – 50%, iar premier avea să ajungă Marcel Ciolacu.

Pe data de 15 martie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, nu a exclus posibilitatea de a candida la prezidenţiale în tandem cu Nicolae Ciucă în calitate de premier. Cu timpul însă această variantă a ajuns să fie exclusă de ambii lideri. Momentul decisiv a venit pe 3 noiembrie, atunci când liberalii au decis în şedinţa Biroului Politic Naţional că vor participa pe liste proprii la alegerile din 2024.

Totodată, la finalul anului, liberalii au avansat propunerea comasării alegerilor locale cu primul tur al prezidenţialelor, care să fie devansate în luna septembrie, o decizie în acest sens putând fi luată până în luna februarie 2024.

Atacuri PSD – PNL

Dar coaliția PSD – PNL nu a fost doar lapte și miere.  Pe parcursul lui 2023, lideri locali şi naţionali ai PSD şi PNL s-au atacat reciproc în declaraţii pe mai multe teme sensibile, cum ar fi taxa de solidaritate și creşterea pensiilor și a salariilor. Totuși, cei doi preşedinţi ai formaţiunilor politice, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, au aplanat discuţiile, spunând de fiecare dată că sunt în consens şi coaliţia merge mai departe. În ultimele luni, liberalii şi-au exprimat nemulţumiri la adresa social-democraţilor, după ce mai mulţi primari ai PNL au trecut la PSD.

PSD şi PNL şi-au asumat în 2023 mai multe măsuri nepopulare de reformă fiscal-bugetară, iar cele două partide au încercat să contracareze nemulţumirile prin noua lege a pensiilor sau legea de eliminare a pensiilor parlamentarilor.

Opoziția anostă

Pe finalul anului, în zona opoziţiei, reprezentanţii USR, ai Partidului Mişcarea Populară şi ai Partidului Forţa Dreptei au decis constituirea unui pol de dreapta în vederea alegerilor din 2024, alianţa fiind denumită Dreapta Unită. Cele trei partide au anunțat că vor participa în alegerile europarlamentare din 2024 cu o listă comună de candidaţi, primii opt candidaţi fiind Dan Barna, Vlad Voiculescu, Eugen Tomac, Vlad Botoş, Cristina Prună, Violeta Alexandru, Radu Mihail, Corina Atanasiu. Cel mai controversat nume de pe această listă este Vlad Voiculescu. Fostul ministru al Sănătății este cercetat de DNA, însă USR a decis să nu se delimiteze de acesta. Reprezentanţii USR au avut mai multe iniţiative la nivel parlamentar, iniţiind moţiuni simple la adresa mai multor miniştri şi sesizări la Curtea Constituţională ale unor legi controversate adoptate de Parlament.

În acelaşi timp, reprezentanţii AUR şi-au exprimat disponibilitatea pentru alianţe cu toate partidele, cu excepţia PSD. Strategia lor s-a bazat pe organizarea mai multor acţiuni de protest în ţară şi în Capitală pe teme sociale, de sănătate – antivaccinare, naţionaliste, respingerea aderării la Schengen. Formaţiunea condusă de George Simion a adunat, în ultima parte a anului, parlamentari şi aleşi locali de la celelalte partide.

Per total, opoziția a fost destul de anostă în 2023. USR, AUR și UDMR au părut incapabile să facă o opoziție organizată și eficientă, astfel încât credibilitatea celor trei partide a avut de suferit.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: