Grevele profesorilor continuă zilele acestea. Ultima solicitare a sindicatelor din Educație a fost creșterea salariilor cu 15%, care ar genera un impact bugetar de 3,6 miliarde de lei. În continuare vom vedea ce ar însemna această cifră pentru România, comparând câteva cifre precum PIB-ul anual sau profiturile anuale ale marilor companii din țară. Văzută în ansamblu, cererea profesorilor nu aduce o povară majoră pentru guvernanți în ceea ce privește cheltuirea banului public.
Impactul bugetar în perspectivă
Pentru a evalua impactul acestei cheltuieli ipotetice anuale suplimentare asupra României, trebuie să luăm în considerare mai multe aspecte, inclusiv bugetul țării, dimensiunea economiei și prioritățile financiare.
Pentru a înțelege importanța acestei sume, trebuie să comparăm cu bugetul total al României. În anul 2021, bugetul de stat al României a fost de aproximativ 434 miliarde de lei. Prin urmare, o cheltuială suplimentară de 3,6 miliarde de lei reprezintă aproximativ 0,8% din bugetul de stat. Mai departe, în termeni de dimensiune a economiei, PIB-ul României în 2021 a fost de aproximativ 2.171 miliarde de lei. Astfel, o cheltuială anuală suplimentară de 3,6 miliarde de lei reprezintă aproximativ 0,17% din PIB-ul țării.
Impactul acestei cheltuieli suplimentare depinde și de modul în care sunt alocate și utilizate resursele. Dacă această sumă este direcționată către sectoare prioritare, cum ar fi sănătatea, infrastructura, educația sau dezvoltarea economică, atunci poate contribui semnificativ la îmbunătățirea acestor domenii și la creșterea generală a nivelului de trai.
Dacă este să comparăm această cifră cu profitul anual al marilor companii din România, observăm câteva asemănări interesante. Banca Transilvania, una dintre cele mai mari bănci din România, a raportat un profit net de aproximativ 1,6 miliarde de lei în anul 2020. OMV Petrom, una dintre cele mai mari companii petroliere din România, a înregistrat un profit net de aproximativ 2,5 miliarde de lei în anul 2020. Romgaz, compania națională de gaze naturale, a raportat un profit net de aproximativ 1,7 miliarde de lei în anul 2020.
România, printre cele mai mici cheltuieli cu educația la nivelul UE
În ultimii ani, procentul alocat pentru educație în România în raport cu Produsul Intern Brut a fost în jur de 3,8% – 4,5%. Pentru a oferi câteva exemple concrete, merită să amintim că în anul 2021, procentul alocat pentru educație în raport cu PIB a fost de aproximativ 3,9%. Pe de altă parte, îm anul 2020, procentul alocat pentru educație în raport cu PIB a fost de aproximativ 4,5%. În anul 2019, procentul alocat pentru educație în raport cu PIB a fost de aproximativ 4,1%.
La nivel european lucrurile stau prost pentru România. Țara noastră acordă puțini bani pt educație, comparativ cu alte state, iar aici nu luăm în calcul nici măcar valoarea relativă a PIB-ului, care este mai mare în majoritatea statelor din Vest. Finlanda este adesea considerată un exemplu de excelență în domeniul educației. Alocarea pentru educație în Finlanda este în jur de 6% – 7% din PIB. În Danemarca, procentul alocat pentru educație în raport cu PIB-ul a fost de aproximativ 7% – 8%. Procentul alocat pentru educație în Germania a variat în jur de 4,5% – 5% din PIB. În Suedia, procentul alocat pentru educație în raport cu PIB-ul a fost în jur de 6% – 7%. Procentul alocat pentru educație în Olanda a variat în jur de 5% – 6% din PIB.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
