Ce fel de Românie își dorește AUR?

George Simion AUR
George Simion / Sursa foto: George Simion /AUR

De curând, AUR și-a prezentat programul de guvernare. George Simion este încrezător că va forma guvernul după alegerile de anul viitor. Chiar dacă AUR nu va reuși probabil lucrul acesta, merită să ne îndreptăm atenția asupra perspectivelor de viitor. Cum ar arăta așadar România guvernată de AUR, în perspectivă europeană?

În UE, dar fără UE

Una dintre viziunile care transpar din programul de guvernare al AUR este cea legată de UE. Ca orice partid suveranist din Europa, AUR vrea mai puțină Uniune Europeană în România. Poziția AUR nu este explicită anti-UE. Partidul lui Simion nu își propune scoaterea României din Uniunea Europeană, cel puțin la nivel declarativ, dar se poziționează împotriva viziunii „Statelor Unite ale Europei”. Cu alte cuvinte, AUR vrea o Românie similară cu Ungaria lui Viktor Orban în care banii europeni să curgă în continuare în țară, dar România să fie cât mai puțin implicată în proiectul european, care în ultimă instanță țintește către o integrare tot mai deplină a statelor. AUR își dorește o Românie „suverană” care să nu dea socoteală nimănui pentru acțiunile din plan intern.

Evident, poziția UE din ultimii ani, nu convine celor de la AUR. Instituțiile UE, în special Comisia Europeană au sancționat în repetate rânduri derapajele anti-democratice din țară în ultimii ani, în special în perioada Liviu Dragnea când România părea că se îndreaptă spre un regim hibrid – nici autoritar, dar nici democrație. În acest sens, Uniunea Europeană a funcționat ca o pârghie și contrapondere în eșafodajul intern al puterii. AUR, ca orice partid cu tendințe fățiș autoritare contestă ingerințele UE, chiar și atunci când ele nu fac decât să contribuie la păstrarea democrației interne, sancționând derapajele autoritare.

În plus, AUR demonstrează că nu înțelege pe deplin proiectul european. De la înființarea sa, mai întâi sub forma CECO, apoi CEE după Tratatul de la Roma și mai apoi ca UE după 1993, comunitatea europeană a țintit către un grad mai mare de integrare. S-a trecut de la o simplă uniune vamală, la o adevărată comunitate europeană. Proiectul nu a ajuns însă la final, iar statele suveraniste contestă această integrare deplină. Totuși, un lucru remarcabil trebuie subliniat. Integrarea europeană a făcut ca vechile rivalități care au generat două războaie mondiale pe bătrânul Continent să fie eludate (în special rivalitatea franco – germană care a fost înlocuită cu cooperarea franco – germană). O Europă a statelor suveraniste, așa cum vrea AUR este o Europă întoarsă în timp înaintea celui de-al Doilea Război Mondial și, prin definiție este o Europă instabilă, predispusă la conflicte.

O Europă suveranistă ar conveni și vechiului rival al României din regiune – Rusia. Ținând cont de realtiatea războiului din Ucraina, nu ne putem face iluzii cu privire la intențiile Moscovei. Românii ar trebui să își amintească doar de faptul că din 1945 și până în 1989, România a fost de facto vasalul Kremlinului în sistemul de state satelit. Astăzi Rusia încearcă pe toate căile posibile să conteste unitatea Occidentului și implicit proiectul Uniunii Europene. Moscova se bucură în acest demers de sprijinul unor partide suveraniste care prin acținile lor, ajută mai mult sau mai puțin direct la îndeplinirea obiectivelor Rusiei.

O Românie guvernată de AUR ar fi o Românie mai puțin dedicată valorilor europene (și umaniste), o Românie în care statul de drept ar fi erodat, o Românie mai puțin prosperă și o Românie mai apropiată de autocrațiile eurasiatice decât de democrațiile occidentale.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: