Cel mai mare grup de lobby agricol din Uniunea Europeană susține că îi reprezintă pe toți fermierii din blocul comunitar, dar Stela Zămoiu nu consideră că acesta vorbește în numele agricultorilor ca ea, arată o anchetă realizată de POLITICO.
Zămoiu, în vârstă de 61 de ani, își amintește vremea când pământul din jur era lucrat de mici fermieri. Astăzi, cele trei hectare pe care le deține în estul României sunt înconjurate de ferme mari, industriale. Când va muri, se așteaptă ca proprietatea ei să fie înghițită de una dintre acestea. Ar avea nevoie de ajutor, spune ea – de la guvernul român sau de la Uniunea Europeană – dar nu crede că acesta va veni. „Politicienii țin cont doar de părerile marilor fermieri, spune ea. Iar aceștia se reprezintă pe ei înșiși. Nu pe noi”.
La 2.000 de kilometri distanță, la Bruxelles, Pekka Pesonen, șeful grupului de lobby agricol Copa-Cogeca, are aceeași părere. Agricultura europeană trebuie să devină profitabilă, spune finlandezul, iar ferme mai mari.
Pesonen – care conduce o organizație care se descrie ca fiind „vocea unită” a lucrătorilor agricoli din Uniunea Europeană – spune că i-ar plăcea ca micii fermieri precum Zămoiu să supraviețuiască. „Dar totuși, este realist acest lucru?, se întreabă el. Nu, nu este. Pentru că pur și simplu piața nu apreciază fermele mici”.
Mișcările agricole și cooperativele din Europa, Copa și Cogeca, au fuzionat la începutul anilor 1960, creând un singur grup de lobby care a exercitat de atunci o influență uriașă asupra elaborării politicilor din acest domeniu. Pe site-ul web, grupul pretinde că vorbește în numele a „peste 22 de milioane de agricultori europeni și al membrilor familiilor acestora”.
Există o singură problemă cu această afirmație: nu este adevărată. Nici deciziile politice pe care Copa-Cogeca le susține nu sunt întotdeauna în interesul tuturor fermierilor europeni, conform unor interviuri cu aproape 120 de fermieri, politicieni, academicieni, activiști.
„Aproape întotdeauna este reprezentat un anume tip de agricultură”, declară Thomas Waitz, fermier ecologist austriac care reprezintă Partidul Verzilor în Parlamentul European. „Și acesta este adesea cel al marilor ferme”.
Cele 22 de milioane de persoane la care se referă Copa-Cogeca nu reprezintă numărul de membri, ci numărul de persoane din UE care lucrează în mod regulat în sectorul producției alimentare, potrivit Comisiei Europene. Dar nu toți aceștia sunt membri ai Copa-Cogeca.
Pentru început, nu toate sindicatele agricultorilor sprijină organizația. De exemplu, Asociația fermierilor privați din Republica Cehă (APF CR) a părăsit Copa în 2021. Alte asociații naționale nu s-au alăturat niciodată, iar unii fermieri evită afilierea la vreun sindicat. Chiar și unele dintre organizațiile membre ale lobby-ului se plâng că nu se simt reprezentate în mod corespunzător, deciziile fiind adesea luate de fermierii mari și țările cu putere de decizie ridicată.
Să ne uităm la România, de exemplu, unde Copa-Cogeca este reprezentată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), un grup umbrelă de sindicate naționale. Împreună, cei 3.500 de membri români ai acestuia dețin aproximativ 25-35% din terenurile agricole ale țării, dar reprezintă puțin peste 0,1% din numărul total de ferme.
Înțelegere reciprocă
La Bruxelles, pretenția de reprezentare a Copa-Cogeca i-a adus permise de acces în culisele instituțiilor UE – în Comisie, Consiliu și Parlament – pe care le-a folosit pentru a se opune unor reglementări de mediu mai stricte.
Grupul de reflecție britanic Influence Map a identificat Copa-Cogeca ca fiind una dintre cele mai angajate și „ostile” organizații atunci când vine vorba despre lobby împotriva politicilor privind biodiversitatea. Pesonen nu are nimic împotriva agriculturii organice, a dietelor pe bază de plante sau a virării spre practici agricole mai ecologice, a declarat el, „dar, în mod fundamental, aceasta trebuie să fie susținută de piața însăși”.
Subvențiile UE sunt în scădere, iar generațiile tinere abandonează fermele de familie în favoarea unor cariere mai bine plătite, spune Pesonen. Prin urmare, misiunea Copa-Cogeca este de a crește marjele de profit, indiferent de costuri. „Trebuie să ofer o opțiune profitabilă pentru ca tinerii fermieri să intre în acest sector, pentru a-și asigura un trai la fel ca în celelalte sectoare”, a spus el.
În timp ce Pesonen afirmă că grupul său nu se opune efortului Pactului Verde al Comisiei de a reduce emisiile blocului până în 2050, acțiunile sale de lobby au respins multe dintre măsurile acesteia.
Copa-Cogeca știe că agricultura trebuie să se schimbe, a spus Pesonen, dar nu peste noapte. Comisia trebuie, de asemenea, să se angajeze să facă investiții mari, să folosească noi tehnologii și să pună economia de piață în centrul atenției. Spre exemplu, alimentele pot fi produse fără pesticide, dar acest lucru costă mai mult. Sunt consumatorii dispuși să plătească?
Grupul și-a promovat politicile folosind un nivel de acces la care majoritatea celorlalte grupuri de lobby nu pot decât să viseze. Legăturile sale din cadrul DG AGRI, ramura Comisiei responsabilă cu politica agricolă, și din cadrul Comisiei pentru agricultură a Parlamentului, îi oferă informații și îi permite să influențeze legislația pe măsură ce aceasta este elaborată.
Există „o înțelegere reciprocă” între DG AGRI și Copa-Cogeca cu privire la provocările cu care se confruntă sectorul agricol, a declarat un fost oficial al DG AGRI, care a vorbit sub protecția anonimatului. În timpul mandatului acestuia, Copa-Cogeca „a avut întotdeauna un mod de a domina discuțiile” în timpul consultărilor desfășurate de Comisie cu grupurile de interese, a declarat fostul oficial.
„Din punct de vedere istoric, producătorilor – deci Copa – li s-au acordat mai multe locuri decât consumatorilor sau altor reprezentanți ai societății, cum ar fi ONG-urile”, a declarat fostul oficial. „În mod frecvent, aceste întâlniri erau jocuri de ping-pong între Comisie și Copa”.
În cele din urmă, Comisia a introdus grupurile de dialog civil în 2014 pentru a aduce mai multe ONG-uri în cadrul consultărilor. Dar reprezentanții ONG-urilor erau încă în minoritate și se confruntau cu acțiuni de intimidare.
Prea multă influență
Pesonen a confirmat, de asemenea, că uneori Copa-Cogeca redactează amendamente la legislație în numele membrilor Parlamentului, dar a respins acest lucru ca fiind normal în cursul activităților de lobby.
Influența Copa-Cogeca asupra Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului este parțial rezultatul unor „conflicte directe de interese”, a declarat Jeroen Candel, profesor asociat de politică alimentară și agricolă la Universitatea Wageningen din Olanda. Mulți dintre legislatorii care fac parte din această comisie sunt fermieri sau proprietari de terenuri care primesc subvenții agricole din partea UE.
„Există semne clare de capturare politică în politica agricolă a UE”, a spus Candel. „În orice alt sector economic, faptul că oamenii care beneficiază direct de aceste politici pot decide efectiv cu privire la acestea va fi de nerefuzat”.
În cel puțin una dintre situații, Copa-Cogeca a dat dovadă de un nivel de influență îngrijorător. În martie, unul dintre consilierii politici ai grupului i-a trimis un e-mail lui Alin Mituță, membru al Parlamentului European, raportor alternativ pentru programele școlare privind laptele, fructele și legumele în școli. E-mailul nu numai că dezvăluia faptul că cei care făceau lobby aveau acces la documente confidențiale de negociere, dar prezenta și un set de cerințe și îl amenința pe Mituță cu „neplăceri” dacă acestea nu erau îndeplinite. În urma acestui incident, Mituță a depus la Parlamentul European o plângere oficială.
„Nu există alternativă”
În afara Bruxelles-ului, promovarea agriculturii industriale și de înaltă tehnologie de către Copa-Cogeca îi îndepărtează pe mulți dintre fermierii pe care pretinde că îi reprezintă.
„Ceea ce vrem noi este exact ceea ce nu vor ei”, a declarat Miklós Attila Szöcs Boruss, președintele Eco Ruralis, o asociație română de fermieri, care nu este membră a Copa-Cogeca. „Ei vor digitalizare, vor roboți pe câmp, vor agricultură de precizie. Dar, din cauza costurilor, numai 0,1% dintre fermieri pot beneficia de acestea”.
Mulți fermieri tineri nu văd tehnologia ca fiind o soluție. „Majoritatea tinerilor fermieri pe care îi cunosc și cu care lucrez sunt într-adevăr deconectați și în dezacord total cu viziunea Copa-Cogeca”, a declarat Jean Mathieu Thévenot, un fermier în vârstă de 30 de ani din Țara Bascilor. Atât Thévenot, cât și Eco Ruralis sunt membri ai La Vía Campesina, o organizație internațională care reprezintă micii fermieri și țăranii.
„Încercăm, de asemenea, să luptăm împotriva acestei idei dominante de la Bruxelles, conform căreia noile tehnologii vor rezolva toate problemele din agricultură – că, odată ce OMG-urile (organisme modificate genetic), roboții și dronele vor fi conectate, ferma va putea fi controlată de la birou și de pe telefon”, a declarat Thévenot.
Nu doar tinerii fermieri cu preocupări ecologice privesc cu suspiciune Copa-Cogeca. Disensiunile sunt în creștere și în rândul afiliaților grupului, care reprezintă fermierii mici și mijlocii. Aceștia au declarat că se simt ignorați și marginalizați de acțiunile de lobby, vocile lor fiind adesea acoperite de cele ale fermierilor industriali și ale companiilor agrochimice.
Răspunzând, Pesonen a declarat că s-a confruntat, de asemenea, cu critici din partea unor grupuri agricole mai mari, potrivit cărora Copa-Cogeca nu merge suficient de departe în urmărirea agendei sale. Explicând această dilemă, el a completat: „Dacă toată lumea ne critică, înseamnă că procedăm corect.”
Pentru cei care se simt marginalizați de Copa-Cogeca, problema este că nu există alte grupuri care să aibă puterea sau influența acestei organizații, a declarat un oficial UE.
Autor: Susannah Savage, Thin Lei Win. Sursa: politico.eu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
