BERLIN
Berlinul a fost puternic afectat de criza bugetară de miliarde de euro care a izbucnit în ultimele luni ale anului 2023, în urma unei decizii a celei mai înalte instanțe a țării. Hotărârea a limitat, printre altele, capacitatea guvernului de a extrage bani din fonduri speciale care fuseseră create pentru a eluda frâna constituțională a datoriei țării, care limitează strict cheltuielile de deficit. În ciuda faptului că guvernul de la Berlin a reușit să ajungă la un acord în decembrie – acceptând să reducă unele subvenții și cheltuieli, subliniind în același timp că Berlinul își va menține planurile de intensificare a sprijinului pentru Ucraina – criza bugetară a dezvăluit instabilitatea coaliției tripartite și sprijinul popular în scădere pentru aceasta, sondajele de opinie indicând faptul că doar unul din cinci cetățeni este în continuare mulțumit de activitatea Partidului Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, a Verzilor și a Partidului Liberal Democrat (FDP) din guvernul federal.
ROMA | TIRANA
Pentru Italia, criza refugiaților a reprezentat un moment de cumpănă și un test pentru coaliția de guvernare de dreapta a premierului italian Giorgia Meloni. Aceasta a preluat puterea în octombrie 2022 pe baza unei agende naționaliste ferme și a ajuns pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume în urma promisiunilor sale de a pune în aplicare legi mai aspre privind migrația. Însă, din nevoia de a aduce mai mulți lucrători, aceasta a deschis ușa miilor de migranți, în condițiile în care Italaia are una dintre cele mai îmbătrânite populații din lume. Criza din 2023 a culminat cu un acord controversat cu Albania, în urma căruia Italia Italia ar urma să construiască două centre în Albania pentru a găzdui zeci de mii de migranți ilegali, în încercarea de a reduce numărul de imigranți ajunși în această țară. Acordul a fost criticat dur de experți și de activiștii pentru drepturile omului, fiind, de asemenea, blocat temporar de Curtea Constituțională Albaneză.
ATENA
Cel mai mare incendiu de vegetație înregistrat vreodată în UE a făcut ravagii în nord-estul Greciei în luna august a anului trecut, iar UE a mobilizat jumătate din flota sa de luptă aeriană împotriva incendiilor pentru a limita incendiul. Cele mai recente date ale Sistemului european de informații privind incendiile forestiere (EFFIS) indică faptul că, numai în acest an, peste 463.000 de hectare de teren au ars în cele 27 de state membre ale UE, iar insulele Canare din Spania, insulele grecești Rodos și Corfu, regiunea Algarve din sudul Portugaliei și insula italiană Sicilia au fost afectate de incendii intense în timpul verii, conform Euronews.
HELSINKI
Momentul definitoriu pentru Finlanda în acest an a fost aderarea la Alianța Nord-Atlantică. În aprilie 2023, Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru al NATO, dublând astfel lungimea frontierelor statelor membre cu Rusia. Cererea inițială a guvernului de la Helsinki a fost făcută pe fondul pericolului reprezentat de invazia rusească în Ucraina, care a început în februarie 2022. Aderarea Finlandei reprezintă un regres pentru președintele rus Vladimir Putin, care s-a plâns în mod repetat de extinderea NATO înainte să invadeze Ucraina.
BUDAPESTA
Decizia Ungariei de a bloca un pachet de ajutor european în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina este una dintre cele mai mari știri ale anului anterior. Această mișcare a avut loc la discuțiile de la Bruxelles din decembrie, la câteva ore după ce liderii au trecut peste opoziția premierului ungar Viktor Orban privind deschiderea discuțiilor cu Kievul privind aderarea la blocul comunitar. Liderii UE și-au amânat discuția privind bugetul pentru luna ianuarie, ajungând la concluzia că, după șapte ore de dispute, nu vor obține sprijinul liderului ungar. Guvernul de la Budapesta și-a exprimat, de asemenea, în nenumărate rânduri opoziția față de deschiderea discuțiilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, susținând că o astfel de decizie ar fi catastrofală și că Kievul este nepregătit să înceapă procesul.
VARȘOVIA
Partidele de opoziție poloneze au obținut suficiente voturi pentru a înlătura partidul național-conservator Lege și Justiție (PiS) de la guvernare în alegerile din octombrie din Polonia, deschizând calea pentru ca fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, să devină noul prim-ministru. PiS era la putere de 8 ani. Deși PiS a fost cel mai mare partid, cu 35% din voturi, Tusk a reușit să formeze un guvern de coaliție după ce partidul său, Coaliția Civică, a ajuns la un acord cu alte două partide pro-UE, Partidul A Treia Cale și Noua Stângă.
De atunci, Tusk a făcut primii pași pentru a schimba politicile legate de statul de drept, lansând procesul de aderare la Parchetul European și concediind șefii televiziunii și radioului de stat, care se aflau sub controlul strâns al predecesorilor săi populiști, scrie Euronews.
SOFIA
Multe s-au schimbat în politica bulgară în 2023. Dincolo de faptul că o nouă majoritate a fost formată, după o serie îndelungată de încercări nereușite de a forma un guvern stabil, ceea ce este și mai remarcabil este că aceasta s-a dovedit a fi durabilă. Desigur, există concedieri săptămânale (uneori chiar zilnice) pornite de fiecare tabără, dar cabinetul, condus de premierul Nikolai Denkov și de fostul comisar european Mariya Gabriel, a perseverat în ciuda tuturor obstacolelor.
Au avut loc și mișcări neașteptat de îndrăznețe din partea coaliției de guvernare cum ar fi acțiunile care ar putea duce la sfârșitul dominației rusești în sectorul energetic bulgar. În primul rând, cabinetul a reușit să demareze procesul de eliminare a reactoarelor nucleare din cadrul proiectului Belene. Dacă totul merge bine, acestea ar trebui să fie vândute Ucrainei, ca parte a marelui pachet de ajutor pentru țara asediată, scrie Kapital Insights.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
