Invitat luni la emisiunea Puterea Știrilor, profesorul universitar Dan Dungaciu, sociolog și expert în geopolitică, a declarat că acordul politic semnat între România, Bulgaria şi Austria privind aderarea parţială la Schengen – cu frontierele aeriene și maritime reprezintă de fapt „un eșec major” întrucât România nu a obținut o garanție pentru o intrare terestră în Spațiul Schengen în 2025.
Ce putea să obțină România concret și ar fi putut să fie o parțială victorie: intrarea pe cale aeriană și maritimă în martie 2024 și o decizie politică asumată de Uniunea Europeană că vom intra în Schengen terestru în martie 2025, este de părere profesorul universitar.
Austria nu a renunțat la veto
„De fapt, Austria nu a renunțat la veto, din moment ce România nu este în Spațiul Schengen. Din păcate, chestiunea Schengen-ului a fost atât de mult politizată încât totul este pe narațiuni de tip politic, nu de altă natură, nu pe chestiuni tehnice. În realitate, România trebuie să fie în Schengen, să negocieze pe condiții europene. Din păcate, inclusiv această negociere parțială nu s-a făcut pe negocieri de tip european sau pe proceduri europene, ci s-a făcut pe un alt tip de negociere care deschide cutia Pandorei. Ce putea să obțină România concret și ar fi putut să fie o parțială victorie: intrarea pe cale aeriană și maritimă în martie 2024 și o decizie politică asumată de Uniunea Europeană că vom intra în Schengen terestru în martie 2025.
De fapt, asta ar fi fost negocierea: ca România să accepte intrarea parțială cu o garanție politică. Pentru că dacă Uniunea Europeană ți-ar fi spus politic: <<Uite, noi ne asumăm cu toții, Europa îți dă un mesaj politic că în 2025 martie tu vei fi în Schengen terestru>> ar fi fost o victorie politică. Dar România a acceptat să intre și fără această garanție politică pentru 2025, inclusiv din rațiuni politice. Problema care se pune este că noi nu avem nicio garanție în viitor decât contextul că România va intra în spațiul terestru, în niciun caz nu se va întâmpla 2024. Asta e marea problemă, că n-am obținut această unanimitate, acest sprijin european, ca România să intre în Schengen pe cale terestră. Deci asta a fost, de fapt, negocierea nereușită a României, din păcate.
De fapt, eșecul major nu a fost intrarea în Schengen terestru, pentru că așa ceva nu se putea. Eșecul major, din păcate, a fost că noi n-am obținut o garanție politică pentru 2025”, a declarat Dan Dungaciu, la Puterea Știrilor.
Ce avantaje va avea România prin aderarea la Sea Schengen
Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, a declarat că, prin intrarea României în spațiul Schengen cu frontierele maritime, o călătorie pe mare va putea fi comparată precum una din interiorul țării, situație în care portul Constanța devine ”mult mai atractiv”.
„(Sea Schengen – n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul naţional”, a afirmat Cătălin Predoiu.
Ministrul de Interne a explicat că, prin acest demers, nu se elimină controalele, dar se simplifică.
„Se simplifică aceste controale. Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe. Dar e un avantaj pentru că într-adevăr Portul Constanţa, cum a subliniat şi primul-ministru, devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina”, a spus Cătălin Predoiu.
„Suntem statut de ţară membră Schengen. (…) Votăm în problemele Schengen, ne spunem părerea acolo, avem ştampila Schengen, trebuie să schimbăm toate ştampilele la frontieră, vor fi un anumit tip de ştampile, avem ştampilele Schengen. O să spuneţi că nu înseamnă nimic. (…) Înseamnă, pentru că din acest statut nu te mai poate scoate nimeni decât dacă vrei tu. Dacă îţi faci treaba şi performezi, nimeni nu mai poate în acest moment să spună: nu mai eşti membru în Schengen, ceea ce e important, e important ca profil de ţară, e important că s-a marcat un pas înainte.
„Deci simplul fapt că am trecut de la un statut la altul, cred că, din punct de vedere politic, acest lucru este cel mai relevant. Cum din punct de vedere practic, eu sunt de acord, nu este un triumf senzaţional, nici nu am luat lucrurile în acest fel, nici nu doresc să le prezint în acest fel, nu am văzut acest dosar decât ca pe o sarcină de serviciu, aşa o văd şi acum, în continuare, pentru că ea continuă. Nu doresc să o instrumentalizez politic în niciun fel, nici în plan personal, nici în plan, eu ştiu, instituţional, ci pur şi simplu ceea ce îmi doresc în acest moment, dincolo de continuarea cu succes a operaţiunii, ceea ce îmi doresc este să înţelegem corect şi deplin acest subiect”, a menționat ministrul.
Consiliul Uniunii Europene a aprobat aplicarea parțială, pe granițele aeriene și maritime, a acquis-ului Schengen în România şi în Bulgaria.
Decizia Consiliului UE, luată la data de 30 decembrie 2023, se va aplica la frontierele aeriene şi maritime ale României începând cu luna martie 2024. Pentru granițele terestre (inclusiv pentru cele de pe Dunăre, care intră în categoria granițelor terestre), nu este încă anunțat un termen, dar Consiliul UE a anunțat că “va depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor la frontiera terestră”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
