Preşedintele parlamentului de la Bratislava, Peter Pellegrini, a convocat luni alegerile prezidenţiale în martie şi aprilie şi a afirmat că intenţionează să candideze la funcţia de şef al statului, transmite Reuters.
Pellegrini, printre ale cărui atribuţii conform Constituţiei se află şi stabilirea datei alegerilor, a declarat că primul tur va avea loc în 23 martie, iar al doilea – în cazul cel mai probabil în care niciunul din candidaţi nu obţine direct majoritatea – se va ţine în 6 aprilie.
Pentru succesiunea actualei preşedinte a Slovaciei, liberala pro-occidentală Zuzana Caputova, se vor confrunta în primul rând coaliţia de guvernământ condusă de premierul Robert Fico şi candidaţi independenţi, mai apropiaţi de opoziţia liberală.
O victorie a lui Pellegrini, care are 48 de ani şi este lider al partidului Hlas (Vocea), participant la guvernare, ar consolida poziţia coaliţiei. „Dacă conducerea partidului este de acord cu candidatura mea şi sunt îndeplinite toate condiţiile (…) îmi voi anunţa candidatura în 19 ianuarie”, a spus preşedintele parlamentului la conferinţa la care a făcut cunoscută data alegerilor.
Principalii săi oponenţi ar putea fi, potrivit Reuters, fostul ministru de externe Ivan Korcok (59 de ani) şi diplomatul Jan Kubis (71 de ani), de asemenea fost şef al diplomaţiei într-o perioadă mai pro-occidentală din cariera politică a lui Fico. AFP îi menţionează pe Krisztian Forro, candidatul minorităţii maghiare, pe Stefan Harabin, fost judecător la Curtea Supremă, şi pe Andrej Danko, liderul partidului naţionalist SNS.
Sondajele îl prezintă pe Pellegrini în avantaj în cazul unui al doilea tur de scrutin.
Premierul Fico a ajuns între timp un oponent al Occidentului şi al sprijinului militar pentru Ucraina. El a format o coaliţie cu partidul lui Pellegrini şi cu SNS după ce a câştigat alegerile parlamentare din septembrie anul trecut. Noul guvern a sistat asistenţa militară oficială pentru ucraineni şi a promovat o reformă rapidă a legislaţiei penale care a provocat îngrijorare în UE şi SUA deoarece ar putea slăbi statul de drept, observă Reuters.
În Slovacia – membră a Uniunii Europene şi a NATO – preşedintele nu are multe atribuţii curente, însă îşi poate exercita dreptul de veto faţă de legi sau le poate contesta la Curtea Constituţională. Şeful statului poate încetini astfel procesul legislativ şi poate ataca la instanţa constituţională actele normative deja adoptate, aşa cum a făcut Caputova de mai multe ori.
Preşedintele Slovaciei are un mandat de cinci ani şi poate obţine maximum două mandate consecutive.
Caputova, avocată pentru drepturile omului, nu va candida a doua oară. Ea a fost criticată de Fico pentru poziţia liberală; premierul a susţinut, fără a aduce dovezi, că şefa statului este o marionetă a SUA, susţinătoare a intereselor magnatului american George Soros.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
