Lumea este plină de pericole. Planeta a început anul 2024 cu războaie în Gaza şi Ucraina, rivalitate între superputeri, schimbări climatice şi creştere economică lentă. Posibila revenire a lui Donald Trump ca preşedinte al SUA este un alt risc. Dar sunt şi scenarii mai optimiste şi chiar şi în cazul celor pesimiste există câteva perdele de argint, scrie Hugo Dixon, comentator al agenţiei Reuters.
Este uşor de văzut cum multiplele crize care se suprapun la nivel mondial – ceea ce unii observatori au denumit „policriză” – s-ar putea alimenta una pe cealaltă, creând o spirală a nenorocirilor. De exemplu, atacurile israeliene în curs de desfăşurare în Gaza nu numai că riscă să declanşeze un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu, dar alimentează şi acuzaţiile potrivit cărora SUA nu fac suficient de mult pentru a-şi controla aliatul. Acest lucru ar putea costa sprijinul Washingtonului în restul lumii, în special în ţările în curs de dezvoltare, înclinând balanţa globală a puterii în favoarea rivalilor SUA precum China şi Rusia.
China ar putea intensifica presiunea asupra Taiwanului dacă Lai Ching-te, pe care Beijingul îl consideră un separatist, câştigă alegerile prezidenţiale din această săptămână. Relaţiile dintre Republica Populară şi SUA ar putea atunci să o ia pe o nouă pantă în jos, fragmentând şi mai mult economia globală.
Între timp, dacă SUA şi Uniunea Europeană nu reuşesc să dea mai mulţi bani pentru a ajuta Ucraina să se apere, preşedintele rus Vladimir Putin va avea de câştigat.
Ţările ar putea continua să tragă de timp pentru a combate schimbările climatice – acumulând costuri sociale şi economice viitoare din cauza vremii extreme şi a migraţiei în masă.
În acest timp, creşterea economică lentă ar putea stimula sprijinul pentru politicienii naţionalişti de dreapta din multe ţări, ceea ce ar putea duce la protecţionism şi la o reticenţă faţă de colaborarea cu alte naţiuni în ceea ce priveşte problemele comune.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
