La Primăria orașului Câmpulung – acolo unde edil este Elena Lasconi, fost cap de listă USR pentru alegerile europarlamentare, ulterior eliminată din cursă după mai multe comentarii făcute în legătură cu referendumul pentru familia tradițională – digitalizarea reprezintă încă un cuvânt străin.
Mai exact, atunci când vine vorba despre plata taxelor și a impozitelor locale, cetățenii au o singură variantă: să se așeze la o lungă coadă de persoane pentru a plăti numerar casieria unității. De altfel, primăria nu se ascunde și îi înștiințează pe cetățeni cu nonșalanță despre această situație.
„Plățile pentru chirii, terenuri ocupate de garaje sau balcoane, chirii pentru locuințe, taxa de parcare și concesiuni pot fi achitate doar la casieria unității!”, se arată în mesaj.
Primăria încheie mesajul cu un clasic: „Vă mulțumim pentru înțelegere!”
Digitalizarea în România anului 2024
Faptul că în România anului 2024 cetățenii încă nu își pot plăti online taxele și impozitele reprezintă o dovadă a faptului că digitalizarea reprezintă una dintre marile probleme ale țării. De altfel, țara noastră se confruntă cu o lipsă majoră de competențe digitale, situându-se cu doar 28% sub media Uniunii Europene de 54%, așa cum arată statisticile europene.
Acest deficit este evident și în ceea ce privește competențele digitale peste nivelul elementar, prezentându-se doar la 9%, față de media Uniunii Europene. Disparitățile de gen persistă, cu doar 2,6% dintre specialiștii în domeniul TIC în muncă, în timp ce numărul femeilor specialiste și absolvente în acest domeniu rămâne relativ ridicat, la 26% și, respectiv, 6,7%. Așa cum arată specialiștii este vitală o schimbare semnificativă în ritmul de pregătire a țării pentru a atinge obiectivele deceniului digital.
În mod paradoxal, România are o conectivitate la rețelele de bandă largă care rivalizează cu o plasă digitală de ultimă generație. Cu toate acestea, performanțele slabe în integrarea tehnologiilor digitale și serviciile publice digitale arată că țara noastră mai are de parcurs pași importanți.
Guvernul României a propus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) investiții majore pentru a accelera digitalizarea în toate sectoarele. PNRR vizează îmbunătățirea competențelor digitale, extinderea conectivității, sprijinirea întreprinderilor și dezvoltarea serviciilor publice digitale. Cu toate acestea, România rămâne confruntată cu provocări structurale majore, inclusiv lipsa de expertiză în procese informatice și administrative, ceea ce subliniază necesitatea continuării dezvoltării capacității administrative pentru implementarea eficientă a proiectelor digitale.
Problema digitalizării administrației publice este mai stringentă probabil la sate decât la orașe, asta cu toate că, așa cum vedem din exemplu Primăriei Câmpulung, orașele nu sunt lipsite de astfel de probleme. Un studiu recent realizat de compania Holisun, în parteneriat cu Asociația Comunelor din România arăta care este realitatea digitală din comunele României. Potrivit rezultatelor studiului realizat pe un număr de 356 de comune, reprezentând 12,44% din totalul comunelor din România, se poate observa gradul scăzut de digitalizare – doar două treimi din primării nu au oameni instruiți în digitalizare, iar o treime din primăriile comunelor din România nu dispun de echipamentele IT necesare digitalizării.
În aceste condiții nu este de mirare că România se află la coada Europei în privința digitalizării administrației publice. În timp ce statele lumii își îndreaptă astăzi atenția asupra Inteligenței Artificiale, ca următor pas în evoluția tehnologică, la unele primării din România cetățenii încă nu își pot plăti online taxele și impozitele.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
