Primarii comunelor din România încearcă să-și salveze fotoliile înainte de reorganizarea administrativă. România are numeroase comune cu o populație foarte mică, unde statul român investește sume impresionate pentru aparatul administrativ local. Aceste unități administrativ-teritoriale (UAT) foarte mici nu mai sunt sustenabile pentru bugetul statului, în condițiile în care populația lor s-a redus drastic în ultimele decenii.
Primarii comunelor sacrifică consilierii
Asociația Comunelor din România (ACoR) și Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR) au propus să fie redus numărul consilierilor locali, județeni și generali în toate unitățile administrativ-teritoriale din România. Aceștia spun că ar trebui să fie tăiate 4 locuri pentru consilierii locali și județeni în fiecare UAT și județ din țară și 6 locuri pentru consilierii generali din București.
În urma acestei modificări, o comună cu o populație sub 1.500 de locuitori ar urma să aibă doar 5 consilieri locali, nu 9 cât are în prezent. Dar reducerea locurilor pentru consilieri s-ar aplica în toate orașele și județele din țară, deși problema bugetului statului sunt cheltuielile nesustenabile ale comunelor foarte mici.
Câți bani s-ar economisi
În România erau 416 comune cu populația sub 1.500 de locuitori, la 1 ianuarie 2022. Dacă fiecare are 9 consilieri locali, înseamnă un total de 3.744 de consilieri locali pentru aceste comune. În urma aplicării reformei propuse de comune, numărul lor s-a reduce cu doar 1.664 de consilieri. Dar primarii de comune vor să aplice reforma pentru toate UAT-urile din țară, iar numărul consilierilor va scădea cu 13.000.
Salariul unui consilier este 10% din indemnizația primarului sau președintelui de consiliu județean. Salariile primarilor depind de numărul cetățenilor din respectivul UAT. Un primar de comună poate câștiga între 6.000 și 12.000 de lei pe lună.
Astfel, un consilier local poate încasa, în medie, 9.000 de lei pe an pentru activitatea sa din Consiliul Local. Cu reforma propusă de primarii comunelor, bugetul statului ar economisi prea puțini bani de la comunele foarte mici: 9.000 lei x 1.664 (numărul consilierilor care vor dispărea)=14.976.000 lei.
Reforma propusă de primarii comunelor este una nesemnificativă, deoarece UAT-urile ar continua să funcționeze. Marea cheltuială a UAT-urilor o reprezintă tot aparatul administrativ, format din funcționari publici.
Probleme privind procesul democratic
Reforma propusă de primarii comunelor ar provoca probleme pentru democrația din România, deoarece ar afectat reprezentativitatea. Nu trebuie să sufere toate orașele din România din cauza unor comune care nu mai sunt sustenabile și pot fi administrate de orașele din apropierea lor sau pot fi comasate și să formeze o comună mai mare.
Un oraș cu o populație de 400.000 de locuitori s-ar trezi cu doar 27 de consilieri locali, în loc de 31 cât are în prezent. De asemenea, partidele mici ar avea șanse foarte reduse să mai intre în consiliile locale, județene și generale dacă s-ar reduce numărul total al consilierilor. Reforma propusă de primarii comunelor ar favoriza marile partide, care ar ajunge inclusiv în situația de a avea singure majoritatea în consilii.
Câți bani irosesc cele mai mici comune
Comuna Bătrâna, din județul Hunedoara, este cea mai mică din România, cu doar 88 de locuitori împrăștiați în 4 sate unde nu beneficiază de niciun serviciu, deși administrația locală primește bani de la bugetul statului. Adică circa 10% din populația acestei comune formează Consiliul Local.
Primarul comunei Bătrâna încasează anual 58.404 lei net, secretarul general din Primărie primește 43.800 lei/an, iar un consilier local declară 4.680 lei/an pentru activitatea din Consiliul Local. Primăria arată, pe site-ul său, că are 9 consilieri locali, primarul, viceprimarul și 3 funcționari publici. Adică 14 persoane care administrează această comună cu doar 88 de cetățeni.
Comuna Ceru-Băcăinți, din județul Alba, are o populație de 227 de locuitori și cheltuieli anuale de peste 9 milioane de lei, potrivit datelor din 2022. Veniturile fiscale ale acestei comune sunt de doar 1,85 milioane de lei. Comuna primește 7 milioane de lei subvenții de la bugetul statului pentru a putea supraviețui.
Reorganizarea teritorială ar trebui să ajute comunele să se dezvolte și să-și îmbunătățească serviciile. Totodată, România are mai multe comune cu o populație de zeci de mii de locuitori, care ar trebui să fie considerate orașe și municipii. La fel cum există 117 orașe cu o populație sub 10.000 de locuitori, care ar trebui să fie considerate comune.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
