Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, anunţă, miercuri, că, anul trecut, România a pus în funcţiune o capacitate de producţie a energiei electrice de aproape 10 ori mai mare decât în 2022, în sistemul energetic naţional intrând 624 MW în plus, la care se adaugă energia produsă de către cei care au devenit prosumatori şi al căror număr depăşeşte 101.000. Estimările arată că energia produsă de către prosumatori depăşeşte capacitatea instalată a centralei de la Cernavodă.
”În 2023, noile centrale electrice puse în funcţiune au inclus: 496 MW solar, 72 MW eolian şi 56 MW hidrocarburi. Totalul este de 624 MW putere instalată, capacităţi noi de producţie aflate acum la dispoziţie sistemului energetic naţional. Faţă de 2022, cifra totală este de aproape 10 ori mai mare (s-au pus atunci în funcţiune 44 MW hidrocarburi şi 25 MW solar). Mai mult, dacă la final de 2022 aveam doar 40171 de prosumatori, cu o capacitate instalată cumulată de 417MW, la finalul anului 2023 numărul prosumatorilor a depăşit 100.000, cu o capacitate instalată care, cel mai probabil, a depăşit 1500 MW, mai mult decât puterea instalată a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă”, se arată într-un comunicat dat publicităţii miercuri de Ministerul Energiei.
Ministrul de resort, Sebastian Burduja, declară că aceste cifre ”arată că România este tot mai atractivă pentru investitori în sectorul energetic, mai ales pe segmentul energiei verzi”.
”Ne aşteptăm ca la final de 2024 creşterea să fie şi mai mare, având în vedere că am reuşit să finalizăm finanţarea a proiectelor din investiţia 1 – PNRR, care însumează aproape 1700MW. Mă aştept ca o mare parte dintre aceste investiţii să fie finalizate până la sfârşitul anului, în baza angajamentului beneficiarilor. Se adaugă investiţia în centrala nouă pe gaz de la Iernut, un proiect blocat ani de zile, cu şanse reale de punere în funcţiune în decembrie 2024, care va adăuga o putere instalată de 430MW la sistemul energetic naţional. Plus o serie de investiţii private, care nu au apelat la sprijin guvernamental, deci bilanţul pe anul în curs va fi şi mai bun. Dacă în 2023 România a fost exportator net de energie electrică, după mulţi ani în care a apelat mai mult la importuri, prin aceste noi investiţii suntem şi mai bine poziţionaţi să ne atingem potenţialul de lider regional şi hub energetic pentru întreaga regiune. Asta înseamnă mai multă producţie, deci potenţialul reducerii preţurilor şi a facturilor pentru români, dar şi competitivitate mai mare pentru economia naţională, noi locuri de muncă şi dezvoltare accelerată”, afirmă Burduja, citat în comunicatul ministerului.
Instituţia anunţă, de asemenea, că se apropie de finalizarea procedurilor pentru implementarea Contractelor pentru Diferenţă (CfD), care vor susţine, prin două licitaţii succesive, în 2024 şi 2025, investiţii în producţia de energie solară şi eoliană cu o putere instalată totală de 5000 MW.
”Preţul de referinţă va fi fixat pentru 15 ani, într-un mod transparent şi competitiv, oferind predictibilitate investitorilor. Noile capacităţi vor însemna şi mai multă energie electrică produsă în România”, precizează Ministerul Energiei.
Oficialii acestuia cataloghează drept ”cu adevărat spectaculoasă” creşterea numărului de prosumatori.
”Datele ANRE pentru 31.12.2023 nu sunt încă disponibile, dar ştim că numărul prosumatorilor la 1 noiembrie depăşise 101.000, cu o putere instalată de 1298MW. Estimările ANRE arată că, cel mai probabil, puterea instalată la prosumatori depăşeşte 1500MW astăzi”, precizează comunicatul.
În acest context, Sebastian Burduja transmite că ”asumarea mea ca ministru al energiei este de sprijinire a prosumatorilor”, pentru că aceştia „consolidează rezilienţa furnizării energiei electrice la nivelul gospodăriilor din România, sprijină procesul de tranziţie verde şi ating un grad înalt de digitalizare, ceea ce permite un management mai bun la nivelul fiecărui punct de consum”.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
