UPDATE
Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a declarat că podul care leagă Brăila de Tulcea este unul dintre cele mai mari şi sofisticate tehnic din Uniunea Europeană şi demonstrează că România are capacitatea de a dezvolta proiecte complexe de infrastructură.
„Mă bucur în mod special să fiu astăzi reprezentantul Comisiei Europene la inaugurarea acestui pod, un proiect românesc de succes, în aceeaşi măsură un proiect european de succes. Noul pod a primit o finanţare de 363 de milioane de euro din partea instituţiilor europene din fondurile de coeziune. Fiecare proiect de infrastructură aduce prosperitate şi confort pentru cetăţeni. Cele aproape 50 de minute economisite în trecerea Dunării prin această nouă conexiune ne aşteptăm să ducă la dezvoltarea economică în regiune, pentru comunitatea de transportatori să aibă un impact pozitiv pentru regiunile Moldova şi Dobrogea”, a declarat Adina Vălean, joi, la inaugurarea podului de la Brăila.
Ea a precizat că acest pod are o importanţă şi în contextul geopolitic al războiului din Ucraina.
„În plus, acest pod are o importanţă sporită în contextul geopolitic actual al războiului din Ucraina. Infrastructura de transporturi din regiunea dunăreană este vitală pentru a îmbunătăţi securitatea la nivelul Uniunii Europene. Capacitatea acestei infrastructuri trebuie sporită şi civil şi militar. Volumele de mărfuri care sunt transportate înspre şi dinspre Moldova şi Ucraina în momentul de faţă sunt de ordinul milioanelor de tone pe lună. La fel, avem nevoie mai mult ca oricând de infrastructură pregătită din punct de vedere al mobilităţii militare. Şi vreau să folosesc această ocazie pentru a mulţumi autorităţilor din România pentru contribuţia avută la dezvoltarea culoarelor solidarităţii, a noilor rute logistice menite să ajute Ucraina şi Moldova să exporte şi să importe mărfuri. Culoarul dunărean rămâne cel mai important, mai ales pentru transportul de cereale. Portul Constanţa este un punct cheie pe aceste noi rute de transport. Comisia Europeană finanţează deja proiecte în România care să îmbunătăţească infrastructura la trecerile de frontieră pe Canalul Sulina, în Portul Constanţa, acestea rămânând proiecte cu beneficii pe termen lung pentru România”, a explicat comisarul european pentru Transporturi.
Adina Vălean a menţionat că acest pod este unul dintre cele mai mari şi sofisticate din Europa.
„Podul pe care îl inaugurăm astăzi este unul dintre cele mai mari şi sofisticate tehnic din Uniunea Europeană şi demonstrează că România are capacitatea de a dezvolta proiecte complexe de infrastructură. Sper ca această capacitate să fie pusă în practică pentru finalizarea şi iniţierea de noi lucrări esenţiale, îndelung aşteptate de comunitatea românilor, cetăţenilor, dar şi de comunitatea de business din România. Avem la dispoziţie în acest moment fonduri ale Uniunii Europene mai mari, mai multe decât oricând, iar nevoile noastre de infrastructură modernă sunt încă foarte mari. România a obţinut de curând bani europeni prin Mecanismul de interconectare al Europei pentru proiecte de infrastructură, 600 de milioane cel mai recent. Aşteptăm în continuare la Comisia Europeană propuneri de proiecte în noile apeluri pentru finanţare, mai sunt poduri de construit pentru România şi îmi exprim convingerea şi totala determinare de a sprijini comunitatea de infrastructură din România pentru a accesa fondurile europene şi a finaliza tipul acesta de proiecte”, a mai declarat Adina Vălean.
UPDATE
Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă a declarat joi, în cadrul evenimentului de inaugurare a Podului peste Dunăre, că avem un pod solid pentru români şi pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene şi este cel mai complex şi mai important proiect românesc de infrastructură de după 1989.
„Avem astăzi şansa să păşim pe cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea din Europa. Este cel mai complex şi mai important proiect românesc de infrastructură de după 1989. S-au investit aici multe resurse, s-a muncit mult şi iată că a ieşit un lucru trainic”, a afirmat Ciucă, la inaurarea Podului, el precizând că este un motiv de mândrie naţională.
”România reia cu sprijinul Uniunii din care face parte obiceiul proiectelor de mare anvergură, care nu rămân la sertar. Toţi cei implicaţi am demonstrat, împreună, că România poate construi serios, eficient şi chiar spectaculos cu efortul populaţiei ţării şi cu prijinul concetăţenilor europeni”, a spus Nicolae Ciucă.
Preşedintele Senatului a arătat că, pe lângă energia fiecărui om care a lucrat la proiect, sunt puse în această lucrare ”20.000 de tone de oţel pentru 86 de tronsoane de tablier, care au fost furnizate de Combinatul din Galaţi, iar construcţia segmentelor a fost realizată la Brăila”.
”Avem astfel un exemplu excelent de colaborare regională, cu sprijin european, pentru un proiect de mare utilitate, în zona Dunării de Jos”, a mai afirmat Ciucă.
”Aşa trebuie să facem în toate regiunile ţării. Avem bani pentru investiţii importante care să schimbe pentru mult timp România. Este nevoie însă de responsabilitate şi de o voinţă de oţel în instituţii şi în societate care să ducă şi la alte proiecte de anvergura acestuia”, a subliniat preşedintele PNL.
Nicolae Ciucă a menţionat că este o perioadă în care stabilitatea şi dezvoltarea trebuie să fie obiective nonideologice şi care să ducă ambele către o modernizare alertă a României şi a regiunii în care trăim.
„Noi avem nevoie de acest parcurs, Uniunea Europeană şi toate ţările lulmii libere au nevoie ca noi să reuşim pentru că suntem la graniţa cu un război nedrept”, a completat Ciucă.
”Pentru noi, UE înseamnă consolidarea legăturilor dintre români şi dintre aceştia şi restul ceţăţenilor europeni, înseamnă dezvoltarea infrastructurii din România şi UE. de aceea avem nevoie de Uniunea Europeană şi trebuie să fim la rândul nostru solidari cu o UE care ne-a ajutat şi ne ajută în continuare”, a mai spus el.
Ciucă a menţionat că una dintre priorităţile majore ale acestei coaliţii este exact dezvoltarea infrastructurii.
„Printre primele lucruri pe care le-am făcut ca premier, în decembrie 2021, a fost aprobarea Programului de investiţii în infrastructură rutieră până în anul 2030 iar pânâ în aprilie 2023 toate fondurile alocate au fost utilizate integral, ceea ce arată seriozitatea abordării acestei guvernări a spus el.
”Nu întâmplătot podurile sunt unul dintre cele trei simboluri prezente pe bancnotele europene”, a mai spus Ciucă, arătând că finanţarea pentru acest pod provine în proporţie de 85% din fonduri europene nerambursabile.
”Investim împreună în infrastructură, ştiind că investiţiile atrag noi investiţii”, a spus Nicolae Ciucă, amintind că au încheiat anul 2022 cu un nivel record al investiţiilor de la bugetul de stat, peste 72 de miliarde de lei, în creştere cu 22,4% faţă de anul precedent. De asemenea, un alt record, investiţiile străine în România, peste 11 miliarde de euro într-un singur an. Şi lucrul acesta se vede în şantierele deschise peste tot în ţară”, a spus el.
”Avem un pod solid pentru români şi pentru toţi cetăţenii UE. Uitându-ne în trecut, ne amintim că în 1895 era inaugurat un alt pod peste Dunăre, Podul Regele Carol I, care asigura conexiunea feroviară între Bucureşti şi Constanţa. Astăzi, la aproape 30 de ani distanţă, continuăm să creăm legături între românii din Dobrogea, Muntenia şi Moldova. Continuăm să dezvoltăm România şi regiunile româneşti de la Dunărea de jos şi Marea Neagră. Continuăm astfel să dezvoltăm România în Europa”, a spus preşedintele Senatului.
Nicolae Ciucă a arătat că, aici, la graniţa estică a ţării, investiţiile noastre inspiră încredere în viitorul României şi în viitorul prosper al Europei de est, care include Republicas Moldova şi Ucraina.
”Şi din acest punct de vedere, România este pregătită să sprijine Republica Moldova şi reconstrucţia Ucrainei”, a afirmat fostul premier.
UPDATE
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a afirmat la minaugurarea podului de la Brăila, al treilea din Europa, că acest moment reprezintă marcarea începutului dezvoltării zonei Dunării de Jos, a doua mare aglomerare urbană, după Bucureşti.
Prezent joi, la inaugurarea podului, Tudose a anunţat că doreşte să vorbească în calitate de brăilean.
„Am să vă cer îngăduinţa ca astăzi, aici, să nu fiu nici fost prim-ministru sau ministru, nici europarlamentar, ci am să vă vorbesc ca brăilean. După anii ‘90, toţi am sperat la o dezvoltare accelerată a zonei noastre, a României în general, şi noi, cei de aici, de la Dunărea de Jos am sperat că şi la noi va veni binele peste noi. Binele a început să vină dinspre vest. Dar venea dinspre vest. A ajuns mai puţin în est, mai ales în sud sud-est, că nu prea avea pe unde. Nu erau şosele, nu erau poduri. Etc. Dunărea de Jos – Brăila, Galaţi – este a doua aglomerare urbană, după Bucureşti, iar toate investiţiile se blocau, fiindcă nu era infrastructură şi nu erau şosele, fiindcă nu era podul. Podul nu era fiindcă nu erau şosele. Nu avea rost să faci la aeroport cargo de marfă, fiindcă, nu-i aşa, nu erau pod şi şosele. Evident, din aceleaşi motive, transportul fluvial era superb, dar lipsea cu desăvârşire, fiindcă, nu-i aşa, nu aveau unde să descarce şi unde să încarce mărfuri”, a afirmat Tudose.
El a precizat că cel care a găsit finanţarea pentru realizarea acestui pod a fost actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu.
„În februarie 2017, prima vizită a primului ministru de atunci, domnul Sorin Grindeanu, a fost la Brăila. Atunci domnul prim-ministru Sorin Grindeanu s-a lăsat convins că acest pod este necesar pentru a tăia nodul gordian şi a începe de undeva dezvoltarea acestei zone. Domnia sa este cel care a găsit finanţarea pentru acest pod. Încă o dată îi mulţumesc şi trebuie accentuat acest lucru. Viaţa e bună câteodată şi închide cercul, acum tot domnia sa a dus lucrurile la bun sfârşit. Ce s-a mai întâmplat între timp? De când au început pilonii podului să iasă din pământ…. râdeam cu constructorii în primul an, băi, munciţi, dar nu munciţi în direcţia în care trebuie”, a declarat europarlamentarul PSD.
El a explicat că acest pod reprezintă începutul dezvoltării zonei Dunării de Jos.
„În schimb, când toată lumea a început să vadă că podul chiar iese din pământ şi nu e o eternă poveste românească cu ceva care s-a semnat şi nu se facem, au început să crească şi proiectele de drumuri. Proiectul de fezabilitate, studiul de fezabilitate pentru aeroport înţeleg că este aproape gata. Porturile din Galaţi şi din Brăila sunt în plină renovare, tot cu fonduri europene. Ca brăilean, vă mai spun un singur lucru. Azi ceea ce facem astăzi pe al treilea pod din Europa, că e cel mai mare din România, suntem la podul de la Brăila. E al nostru, îl iubim, aşa mare frumos cum e el, dar îl iubim, este marcarea practic a începutului dezvoltării zonei Dunării de Jos, a doua mare aglomerare urbană, după Bucureşti”, a mai afirmat Mihai Tudose.
UPDATE
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, la inaugurarea Podului peste Dunăre că prin inaugurarea acestui pod spectaculos, România transmite Europei şi lumii întregi un mesaj clar: că vrem, ştim şi mai ales putem să ne construim destinul ca o naţiune europeană puternică şi mândră.
”Sunt onorat să celebrăm astăzi munca serioasă şi de bună calitate. Prin inaugurarea acestui pod spectaculos, de altfel, România transmite Europei şi lumii întregi un mesaj clar. Iar acest mesaj este că vrem, ştim şi mai ales putem să ne construim destinul ca o naţiune europeană puternică şi mândră! Podul suspendat pe care ne aflăm este un exemplu în multe privinţe. Este un exemplu al muncii în echipă, al cooperării internaţionale într-o lume modernă şi plină de provocări. Un consorţiu italo-japonez a lucrat cot la cot cu zeci de subcontractori români. Firmele noastre au participat cu sute de oameni şi mii de maşini, utilaje, macarale şi tehnologie diversificată”, a spus premierul în discurs.
Marcel Ciolacu a arătat că este şi un model de investiţie publică majoră cu un uriaş efect multiplicator.
”Cele 500 de milioane de euro investite în pod s-au întors, în mare parte, în economia românească – mai ales în această regiune. Beneficiare sunt familiile a mii de angajaţi de la companii din judeţe precum Brăila, Tulcea şi Galaţi, care au lucrat şi lucrează încă la finalizarea întregului obiectiv. Aceşti bani alimentează de patru ani economia locală. Aceşti bani au însemnat, cu siguranţă, zeci de mii de vise transformate în realitate în viaţa de zi cu zi a unor copii, a unor părinţi şi chiar a unor bunici”, a arătat şeful Executivului. El a menţionat că este însă, în egală măsură, şi un simbol al Patriotismului Economic pe care l-am pus la baza programului de guvernare.
”Deschiderea acestui Pod aduce o serie de beneficii importante pentru întreaga zonă. Cel mai clar şi direct este economia de timp şi de carburant pentru transporturile rutiere, adică posibilitatea ca transportatorii români să poată fi mai competitivi. Pe termen lung, se prefigurează o mult mai intensă activitate în Zona Liberă Brăila, care deja începe să ia avânt prin investiţii importante. Iar asta înseamnă apariţia de noi locuri de muncă, adică un plus de dezvoltare economică şi prosperitate”, a spus Ciolacu.
UPDATE ORA 11:40
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat joi, la inaugurarea Podului peste Dunăre între Brăila şi Tulcea că este un pod pe care l-ar numi un pod al speranţei, un pod al unirii. El a arătat că este prima conexiune rutieră din istoria României dintre judeţele Tulcea şi Brăila şi este dovada că statul român ştie să investească şi să atragă bani europeni, ştie să abordeze strategic dezvoltarea regiunilor din România.
„Astăzi trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2014 puţini credeau în reuşita acestui proiect. Iată că la 6 ani distanţă suntem aici împreună să deschidem circulaţia pe acest pod care leagă cele trei regiuni istorice. Este un pod pe care l-aş numi un pod al speranţei, un pod al unirii, al speranţelor pentru toţii românii, pe care şi le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România şi în sud estul Europei”, a spus ministrul Transporturilor, citat de news.ro.
Sorin Grindeanu a arătat că este prima conexiune rutieră din istoria României dintre judeţele Tulcea şi Brăila.
„Acest pod până la urmă este dovada că statul român ştie să investească şi să atragă bani europeni, ştie să abordeze strategic dezvoltarea regiunilor din România şi mai ales ştie să creeze oportunităţi pentru noi locuri de muncă. România îşi consolidează prin aceasră lucrare de infrastructură inclusive rolul strategic la frontiera de est a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice”, a mai arătat Grindeanu.
UPDATE ORA 11:25
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, cu ocazia inaugurării podului suspendat de la Brăila, că este cea mai amplă construcţie ridicată în România.
„Îmi face o deosebită plăcere să particip la inaugurarea podului suspendat peste Dunăre, care leagă, începând de astăzi, județele Brăila și Tulcea. Aceasta este cea mai amplă construcție ridicată în România în ultimele trei decenii și este al treilea pod ca mărime din Europa. Îi felicit pe toți cei implicați în acest proiect de investiții pentru eforturile depuse și pentru rezultatul obținut. Avem o nouă dovadă, cât se poate de puternică, a faptului că și în România, dacă există voință și seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură. Mulțumiri speciale trebuie aduse și partenerilor japonezi și italieni pentru implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă. În urmă cu doi ani, când s-a aniversat centenarul relațiilor bilaterale dintre Japonia și România, proiectul acestui pod a fost prezentat ca exemplu concludent al colaborării dintre Japonia și Uniunea Europeană. Construcția aceasta este, cu certitudine, una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internațională de referință și cu tehnologie de ultimă generație”, a afirmat Iohannis.
El a făcut apel la clasa politică pentru a strânge rândurile şi să folosească fondurile europene pe care România le are la dispoziţie pentru dezvoltare.
„Indiferent de poziționările politice, de dezbaterile și obiectivele pe care partidele și le propun pentru anul electoral care urmează, interesele României în materie de reforme și dezvoltare economică trebuie să primeze. Ţara noastră are acces la un volum semnificativ de fonduri europene, iar o proporție semnificativă din aceste sume este alocată dezvoltării infrastructurii de transport. Ne dorim cu toții o Românie mai conectată, cu drumuri mai multe, mai bune și mai sigure.
Infrastructura de transport are un potențial imens de stimulare a dezvoltării economice și de creștere a calității vieții, îndeosebi pentru comunitățile locale. Conectarea la coridoarele majore de transport, fluidizarea traficului intern și facilitarea traficului de tranzit internațional au avut dintotdeauna un puternic efect de antrenare asupra economiilor și comunităților locale. Atragerea de investiții competitive, adaptate specificului de dezvoltare local, crearea de locuri de muncă mai multe și mai bine plătite sunt doar câteva avantaje de care, în situația de față, județele Tulcea și Brăila se vor bucura în perioada următoare, prin finalizarea acestui proiect. Felicit autoritățile locale pentru înțelegerea corectă a mizelor unei mai bune conectări a regiunii la rețeaua națională de transport rutier și vă încurajez să păstrați direcția bună pe care ați ales-o pentru atragerea de investiții și noi proiecte de succes, care să conecteze comunități și să sprijine afaceri”, a completat preşedintele.
Infrastructura de trasnport ar trebui să rămână obiectivul zero al oricărui Guvern, a mai spus preşedintele statului:
„Este lăudabil obiectivul unei absorbții integrale a acestor fonduri, însă ar fi utilă acordarea unei mai mari atenții și finanțărilor complementare. Atragerea de capital privat sau valorificarea unor oportunități oferite de instrumente precum Fondul de Investiții al celor 3 Mări pot completa cu succes resursele deja existente și pot accelera ritmul modernizării.
Infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui Guvern, dar și a autorităților locale, pentru că numai așa putem beneficia de investiții mai mari, mai performante și putem reduce din decalajele regionale mari existente azi în România. Mai mult, îmi doresc ca în următorii ani statisticile privind numărul de accidente rutiere să se schimbe semnificativ în bine. Nu este un secret pentru nimeni că suntem, de ani buni, în fruntea clasamentelor europene la aceste statistici negre. Iar alături de educația rutieră și comportamentul în trafic, o contribuție semnificativă la îmbunătățirea actualei situații o are și calitatea infrastructurii rutiere”.
Ştire iniţială
Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila – cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră – va fi inaugurat joi, fiind organizată o ceremonie la care vor lua parte mai mulţi oficiali ai statului.
La ceremonie participă preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, dar şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu.
Ulterior, circulaţia va fi deschisă pe pod.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioşteanu a precizat, miercuri, că „nu se plăteşte taxă de trecere a podului în primii 5 ani”.
Lungimea totală a podului este de 1.974,3 metri; înălţimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundaţiei, iar podul are 3 deschideri.
Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km şi cuprinde două secţiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km, şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km.
Potrivit secretarului de stat de la Transporturi, podul suspendat peste Dunăre este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani şi are un centru de monitorizare şi control care va înregistra permanent starea obiectivului, prin cei 50 de senzori instalaţi pe pod în punctele esenţiale.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor a mai spus că, deşi podul este prevăzut cu trotuare, nu va fi deschis circulaţiei pietonale publice, trotuarele urmând să fie folosite strict pentru mentenanţă.
În prima etapă, traficul rutier va fi deschis pe relaţia parţială, cu descărcare în judeţul Tulcea pe drumul până la Măcin (etapa I), urmând ulterior ca varianta până la Jijila (etapa II) să fie finalizată cât mai repede.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
