INTERVIU Victor Negrescu, negociatorul-şef al bugetului UE: România are o rată de absorbție de 93%

Victor Negrescu/ Sursa foto: Victor Negrescu

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a fost desemnat negociatorul-şef pentru bugetul UE 2025. Una dintre prioritățile pentru care negociatorul nou numit se luptă este “ca fermierii europeni să nu mai fie nevoiţi să protesteze în stradă pentru un trai decent” solicitând, astfel, suplimentarea fondurilor pentru agricultură şi mediul rural. Victor Negrescu a vorbit, pentru PS News, despre subvențiile pentru agricultură, programele destinate tinerilor fermieri, programele de mediu, despre ce se poate modifica și ce nu, dar și despre negocieri “nefericite” ale anumitor programe pe care România le-a făcut.

În ultimii 3 ani am încercat să cresc resursele disponibile pentru agricultură și mediul rural la nivelul bugetului european. Și tot în ultimii 3 ani am avut creșteri de zeci de milioane de euro. Ar trebuie să spun că sunt doar anumite axe care pot fi modificate, deci se poate introduce o creștere pentru programele dedicate tinerilor fermieri. Se poate introduce o creștere pentru tot ce înseamnă mecanismele de vânzare a produselor agricole. Și asta înseamnă selectarea lanțurile valorice în așa fel încât produsele să ajungă de la producători la vânzători. De asemenea, un al 3-lea mecanism care poate fi finanțat este un mecanism de criză în domeniul agricol, cel care oferă compensații pentru, de exemplu calamități sau compensații precum cele de care a beneficiat România în contextul efectelor create de războiul din Ucraina.

Nu sunt luate suficient în considerare acțiunile din programele de mediu cu scopul de a proteja sectorul agricol de impactul secetei

Aceste trei programe pot fi crescute și le-am crescut deja și intenția mea e foarte clară. Inclusiv acum cerem o suplimentare a lor, mai ales în mecanismul pentru crize, pentru situații de acest fel neprevăzute, cu acces în mod special pe efectele războiului din Ucraina, dar nu numai. În paralel cu aceste trei componente mai există programele pe mediu, unde nu sunt luate în considerare suficient acțiunile menite să protejeze sectorul agricol de impactul secetei.

Și aici, din nou, avem această solicitare, ca din respectivii bani, dacă nu din bani noi, măcar din banii deja incluși în componenta de mediu să avem o alocare financiară,  cu programe de irigare adecvate, care protejează și mediul dar, în același timp protejează și culturile.

Sunt câteva sute de milioane euro disponibile pentru alocări pe diferite programe. Sper să putem oferi o suplimentare consistentă pentru zona de agricultură și dezvoltare rurală

Avem un program pe termen lung aprobat de Uniunea Europeană și în cadrul acelui program pe termen lung există niște prealocări deja definite și există o marjă de negociere, niște sume care se negociază. Într-adevăr, sumele au fost mai mari la începutul exercițiului bugetar și practic acele marje noi la nivelul Parlamentului European spunem noi cum vrem să le distribuim. Ulterior, negociem varianta noastră cu reprezentanții statelor membre. Deci sunt câteva sute de milioane euro disponibile pentru alocări pe diferite programe, în funcție de interesele, atât ale Parlamentului European, cât și ale Consiliului. Noi sperăm ca aceste marje să nu scadă, în contextul în care liderii europeni discută revizuirea bugetului european pe termen lung, adică sper să nu fie afectate astfel încât să putem chiar să oferim o suplimentare consistentă pentru zona de agricultură și dezvoltare rurală.

Ce se poate modifica și ce nu?

Noi nu putem modifica subvențiile, pentru că subvențiile sunt sume fixe, definite la începutul perioadei bugetare. Nu putem interveni. Ce putem noi face, și am reușit deja pe mai multe demersuri, este ca o parte din programele existente să ia în considerare nevoile specifice din mediul rural sau să puncteze suplimentare în zonele acestea. De exemplu, programul Erasmus care cuprinde zona de educație. Noi am punctat acolo că zonele rurale, de exemplu, și zonele defavorizate să fie prioritizate la finanțare. Deci lucruri de genul ăsta s-au mai făcut și vom face în continuare în așa fel încât să să ne asigurăm că reduce discrepanța

România a pierdut bani pentru dezvoltarea rurală din cauza unei slabe negocieri

 În cazul României, din nefericire, subvențiile sunt mai mici decât la alte state europene. Chiar dacă au crescut, dar tot rămân mai mici. Asta s-a negociat în anul 2019, 2020, 2022 și de asemenea trebuie să spun că în perioada 2012-2020 au crescut într-adevăr mai toate programele europene. Dar programul care a suferit o tăiere, a fost programul pentru dezvoltare rurală. Eu am ieșit public și am spus că motivul pentru care poate nu putem finanța atât de multe proiecte de mediu rural este pentru că atunci, din nefericire, când s-a negociat, am pierdut bani. Și uite că vorbim despre România care a pierdut bani la acest program. Da, la începutul programării, adică programarea 2021-2027 se prevede mai puțin bani pentru dezvoltare rurală.

România, în exercițiu financiar 2014-2020, are o rată de absorbție de 93%  și poate fi printre posibilii câștigători ai mecanismului de distribuire a banilor nefolosiți

Noi negociem bugetul deja pentru 2025, adică pentru anul viitor. Eu nu pot să dau un procentaj, pentru că totul depinde de revizuirea bugetului pe termen lung și în funcție de asta o să putem să spunem exact cu cât putem, cu cât ne dorim noi să-l mărim și să întrăm în faza de negociere. Însă obiectivul nostru este să avem o creștere a alocărilor, mai ales către zonele de interes pentru țara noastră. Și avem o soluție identificată, pe care am și comunicat-o. Sunt 40 de miliarde de euro care nu au fost cheltuiți din programarea financiară 2014-2020 la nivel european. Da, și vrem ca 40 de miliarde să nu se întoarcă la cei care au contribuit și efectiv să fie redistribuiți către statele care au nevoie, în mod special statele denumite din prima linie, cum este în România, sau statele care au cheltuit eficient banii europeni. România, în exercițiu financiar 2014-2020 care tocmai s-a terminat, are o rată de absorbție de 93% ceea ce ne-ar face a fi printre posibilii câștigători ai unui astfel de mecanism de distribuire a banilor nefolosiți, din programul anterior.

Republica Moldova și Ucraina vor primi fonduri. Speranța mea este ca aceste alocări să nu afecteze prioritățile noastre

În momentul de față vorbim de preaderarea Republicii Moldova și Ucrainei. Da, Republica Moldova și Ucraina vor primi fonduri, fie că vorbim de fonduri de preaderare, fie că vorbim de facilitatea pentru Ucraina, care este mai degrabă un împrumut. Da, aceste cifre vor afecta bugetul european, dar pentru asta trebuie să ne uităm din nou la revizuire a bugetului european pe termen lung. Speranța mea este ca aceste alocări de care vor beneficia cele două state să nu afecteze prioritățile noastre și să nu afecteze bugetul european. De aceea, noi am identificat alte soluții în așa fel încât acest lucru să nu se întâmple. Sperăm ca reprezentanții statelor membre să asculte punctul de vedere al Parlamentului European, pentru că totuși Parlamentul European este competent în materie de definire a bugetului UE, împreună cu Consiliu, unde participă și statele membre.

 

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: