România, pe ultimul loc în UE privind inovarea

inovare
EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat joi Tabloul de bord european privind inovarea, care arată o îmbunătățire substanțială a performanțelor în materie de inovare de aproximativ 8,5 % din 2016, confirmând angajamentul UE de a promova o cultură a inovării.

Potrivit unui comunicat al instituției, performanța în materie de inovare a 25 de țări s-a îmbunătățit în această perioadă, deși într-un ritm mai lent în anii recenți. 20 de state membre au înregistrat o creștere semnificativă a capacităților lor de inovare în ultimul an, în timp ce doar șapte au înregistrat un declin. Cu toate acestea, țările cu sisteme de inovare slab consolidate tind să înregistreze un ritm mai lent de îmbunătățire a inovării comparativ cu media UE.

„Ediția din 2023 a Tabloului de bord european al inovării arată o îmbunătățire substanțială a performanțelor în materie de inovare. Aceasta subliniază importanța unui ecosistem european de inovare, cu Orizont Europa ca puternic facilitator. Un element care ne poate ajuta să susținem excelența și să oferim sprijin cercetătorilor și inovatorilor de vârf și să promovăm o cultură a start-up-urilor. În cele din urmă, acest lucru va consolida competitivitatea europeană, pentru ca noi să ținem pasul într-un peisaj global”, a precizat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Tabloul de bord al inovării regionale indică, de asemenea, o creștere a performanței în materie de inovare pentru majoritatea regiunilor din UE începând cu 2016. Chiar dacă regiunile inovatoare tind să se situeze în interiorul celor mai inovatoare țări, unele ”buzunare de excelență” regionale se regăsesc în țări cu performanțe relativ mai scăzute în materie de inovare.

La nivel mondial, UE are în continuare performanțe ușor mai bune decât China și reduce decalajul de performanță față de Australia, deși decalajul față de Canada, Republica Coreea și Statele Unite s-a accentuat.

Pe baza punctajelor obținute, țările UE se încadrează în patru grupe de performanță: lideri în materie de inovare (performanța este peste 125% din media UE), inovatori puternici (între 100% și 125% din media UE), inovatori moderați (între 70% și 100% din media UE) și inovatori emergenți (sub 70% din media UE).

Danemarca este noul lider în domeniul inovării, în timp ce Suedia, care a fost în fruntea clasamentului în ultimii ani, se află pe locul al doilea. Alți lideri în materie de inovare sunt Finlanda, Țările de Jos și Belgia.

În comparație cu ediția de anul trecut, distribuția statelor membre pe grupe de performanță a rămas în linii mari stabilă. Ungaria a progresat într-o grupă de performanță superioară și a devenit un inovator moderat, în timp ce performanța în materie de inovare a scăzut în Franța, precum și în Luxemburg, comparativ cu 2016.

În particular:

  • Austria, Germania, Luxemburg, Irlanda, Cipru și Franța sunt inovatori puternici, cu performanțe peste media UE.
  • Estonia, Slovenia, Cehia, Italia, Spania, Malta, Portugalia, Lituania, Grecia și Ungaria sunt inovatori moderați.
  • Croația, Slovacia, Polonia, Letonia, Bulgaria și România sunt inovatori emergenți.

    © European Commission

La nivel regional, performanța în materie de inovare a crescut pentru 211 regiuni din totalul de 239 de regiuni începând cu 2016, după cum se arată în Tabloul de bord regional al inovării 2023. Cea mai inovatoare regiune din Europa este Hovedstaden din Danemarca, urmată de Helsinki-Uusimaa din Finlanda și de Oberbayern din Germania. Stockholm, în Suedia, se află pe locul patru, iar Berlin, în Germania, pe locul cinci.

În ciuda progreselor înregistrate în domeniul inovării, decalajul în materie de inovare din UE persistă și este determinat în principal de concentrări geografice. În timp ce liderii în materie de inovare și majoritatea inovatorilor puternici sunt localizați predominant în Europa de Nord și de Vest, mulți dintre inovatorii moderați și emergenți se află în Europa de Sud și de Est.

Acest decalaj subliniază necesitatea unor eforturi specifice pentru a reduce decalajele de inovare și pentru a promova o creștere echitabilă în întreaga UE, acesta fiind unul dintre obiectivele Noii agende europene pentru inovare, adoptată în iulie 2022.

Prin intermediul unor inițiative strategice precum Inițiativa privind talentele în domeniul tehnologiilor profunde, Platforma pentru talente în domeniul inovării și Văile regionale ale inovării, UE urmărește să încurajeze inovarea în domeniul tehnologiilor profunde și să promoveze o cultură a start-up-urilor.

Investind în talentele deep tech, încurajând ecosistemele de inovare și valorificând punctele forte regionale, țările sau regiunile pot stimula progresul tehnologic și pot menține un avantaj competitiv în peisajul global al inovării.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: