Nu lipsa veniturilor statului explică explozia deficitului, ci creșterea necontrolată a cheltuielilor. România s-a blocat într-o bugetare expansionistă fără acoperire. La venituri constante, indiferent de măsurile fiscale adoptate, cheltuielile au explodat.
În ultimii zece ani, veniturile din taxe ale statului român au rămas relativ constante, oscilând într-un interval strâns, între 29,5% și 33,1% din PIB. Indiferent de guvernare, măsuri fiscale sau context economic, veniturile statului s-au plafonat în jurul a 32% din PIB, arată datele execuțiilor bugetare pe ultimii 10 ani, analizate de Profit.ro.
În schimb, ceea ce a variat puternic și a determinat dezechilibrele structurale ale bugetului au fost cheltuielile. Începând cu 2015, când deficitul era încă controlat, lucrurile au început să se deterioreze constant, cu episoade evidente în 2016, 2019 și apoi, brutal, în 2020, în pandemie.
Cheltuielile au crescut într-un ritm care a depășit cu mult evoluția veniturilor, împingând deficitul la cotele actuale, socotite nesustenabile de către toate organismele internaționale.
Tabelul de mai jos sintetizează execuțiile bugetare anuale ca procent din PIB:
Anul 2015 iese în evidență ca fiind ultimul an în care execuția bugetară a fost apropiată de echilibru. Sub guvernarea PSD-ALDE (Victor Ponta 4), s-a aplicat o reducere importantă de TVA, dar economia încă funcționa bine, veniturile erau ridicate și cheltuielile temperate. Deficitul a fost de doar −1,47%.
Începând din 2016, sub Cabinetul Cioloș, veniturile au avut un recul, după efectul întârziat al Codului Fiscal adoptat anterior. Însă scăderea proporției veniturilor în PIB sub pragul de 30% a fost de doar doi ani.
Cheltuielile însă nu s-au redus în aceeași măsură, iar deficitul a crescut. Guvernările PSD din 2017–2019 (Grindeanu, Tudose, Dăncilă) au continuat politica de relaxare fiscală și au majorat cheltuielile rigide – salarii și pensii –, ceea ce a dus la o deteriorare accelerată a execuției bugetare, culminând cu un deficit de 4,64% în 2019, deși economia era în creștere.
În 2020, sub Guvernul Orban, România a fost lovită de pandemie. Cheltuielile au crescut exploziv, atât din motive sanitare cât și pentru susținerea economică, iar deficitul a atins un nivel record de −9,79%. Deși o parte din cheltuieli erau temporare, ele nu au mai fost complet retractate în anii următori.
Guvernele Cîțu și Ciucă, între 2021 și 2023, nu au reușit să readucă cheltuielile sub control. Acestea au rămas constante, în jur de 38% din PIB, deși presiunea pe deficit a continuat. Au fost anunțate reforme și măsuri fiscale, dar veniturile au crescut marginal, iar eforturile de digitalizare și de combatere a evaziunii nu s-au văzut în colectare.
În 2023–2024, sub guvernul Ciolacu, s-a introdus o nouă serie de măsuri fiscale, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri. Și cu această ocazie, veniturile au rămas aproape la fel. În schimb, cheltuielile au crescut din nou, atât prin creșterea punctului de pensie cât și prin majorări de salarii în sectorul public.
Execuția pe 2024 a arătat o deteriorare accelerată, cu un deficit de −8,65% și cheltuieli care ating 41,2% din PIB – cel mai mare nivel din ultimul deceniu.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
