Skip to content
Educație

A doua limbă străină, probă la Bacalaureat începând cu 2027. Ministrul Educației: Analizăm această variantă

Sorin Cimpeanu Inquam Photos / George Călin

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni că ministerul analizează varianta ca la examenul de bacalaureat să fie introdusă a doua probă de competențe lingvistice, relatează Agerpres.

„Deschiderea şcolii româneşti către plurilingivism este foarte puternică, dar sunt lucruri de făcut pentru ca această competenţă de comunicare în limbi străine să fie din ce în ce mai la îndemâna absolvenţilor de învăţământ preuniversitar pentru a se putea valoriza în dezvoltarea lor personală şi profesională. Este foarte important, alături de competenţele digitale, să susţinem aceste competenţe de comunicare în limbi străine şi aceste lucru se va face exact în acest moment în care lucrăm la pachetul legislativ pentru operaţionalizarea Proiectului „România Educat㔺i vom vedea în ce măsură putem să introducem aceste competenţe pentru cea de-a doua limbă încă înainte de primul bacalaureat care ar putea să se organizeze începând cu anul 2027 dacă pachetul legislativ va intra în vigoare începând cu septembrie 2023”, a afirmat ministrul cu prilejul deschiderii primului Forum franco-român al Educaţiei, eveniment organizat de Ambasada Franţei în România, Institutul Francez şi Ministerul Educaţiei.

Sorin Cîmpeanu a amintit că în România 2,2 milioane de elevi studiază limba engleză.

„Avem 2,2 milioane de elevi care studiază limba engleză, avem mai mult de 1,2 milioane de elevi care studiază limba franceză, avem aproape 200.000 de elevi care învaţă germana. Avem un număr foarte important de elevi care învaţă spaniola şi italiana”, a mai spus ministrul.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu a declarat că pentru un învăţământ digitalizat este nevoie de conectivitatea generalizată la internet, de echipamente, de profesori pregătiţi pentru predarea online, dar şi de platforme specifice securizate.

„Vrem, nu vrem, către digitalizare evoluăm. (…) Este vorba despre conectivitate generalizată. (…) Avem nevoie de conectivitate generalizată pentru toţi copiii. După care abia putem să vorbim despre un adevărat învăţământ online, echitabil. Trebuie să avem echipamente. Sigur că s-au făcut progrese în toate sistemele. S-au distribuit tablete de Guvern, să nu mai zic de alte surse. Stăm mult mai bine faţă de dinainte de criză. În ciclul superior al liceului, de exemplu, tabletele nu sunt suficiente. Trebuie ca toţi profesorii să fie pregătiţi din punct de vedere al pedagogiei digitale. Am îndoieli că pe lumea asta există un sistem de învăţământ care să spună că toţi profesorii sunt gata pentru învăţământul online. Trebuie să existe şi conţinut digital pentru toate disciplinele adaptate pe vârste. Pentru a avea un adevărat învăţământ online trebuie platforme specifice securizate pentru a ne asigura că rezultatele sunt ale elevilor evaluaţi şi nu ale altora”, a spus ministrul.

Cîmpeanu a fost prezent la deschiderea primului Forum franco-român al Educaţiei, eveniment organizat de Ambasada Franţei în România, Institutul Francez şi Ministerul Educaţiei.

Potrivit ministrului Educaţiei, una dintre priorităţile proiectului România Educată o reprezintă formarea de competenţe.

„Nevoia de a face să evolueze sistemul de educaţie mai mult ca înainte către competenţe pentru viaţă şi printre aceste competenţe necesare vieţii pe lângă cele digitale se numără şi competenţele de a putea comunica în limbi străine”, a arătat Cîmpeanu.

Ambasadoarea Franţei în România, Laurence Auer, a amintit de consorţiile de universităţi europene din care fac parte instituţii de învăţământ din România şi Franţa.

„Astăzi avem universităţi europene. Sunt trei consorţii din România la care participă zece universităţi franceze. (…) Am cooperat pentru că în PNRR vor exista investiţii susţinute, iar cele patru axe despre care discutăm astăzi vor permite consolidarea, completarea şi realizarea schimbărilor care vor fi avut loc în context european în ceea ce priveşte politicile educaţionale. De asemenea, vă vor permite, dată fiind această axă a combaterii antisemistismului, şi predarea Istoriei iudaismului în România, (…) în acest moment în care istoria are atât de multă importanţă pentru că statele trebuie să facă faţă şi crizei şi războiului din Ucraina”, a susţinut diplomatul.

Ambasadoarea a spus că forumul franco-român al Educaţiei se desfăşoară „sub egida Europei”.

„9 mai este momentul în care celebrăm 15 ani de apartenenţă formală la familia europeană, însă în acelaşi timp este un moment istoric şi din perspectiva crizelor succesive pe care România ca parte a familiei europene le-a gestionat împreună cu partenerii săi. (…) Proiectul, încă de la începuturile sale, a amintit că România Educată nu este un simplu demers tehnic de schimbare a politicilor publice în educaţie, ci este un demers de fundamentare pe valori a întregului sistem educaţional românesc ca bază pentru orice proiect de ţară şi orice construcţie ulterioară”, a afirmat consilierul prezidenţial Ligia Deca.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *