Formaţiunea de dreapta radicală olandeză condusă de Geert Wilders a reuşit luni să formeze un guvern de coaliţie de dreapta, care-l va avea ca prim-ministru pe Dick Schoof, un tehnocrat expert în chestiuni de securitate şi azil, care va conduce o echipă de miniştri cu experienţă politică, transmite agenţia EFE.
Potrivit raportului prezentat parlamentului, viitorul guvern va avea 15 miniştri şi, în pofida promisiunii iniţiale că jumătate vor fi tehnocraţi, în cele din urmă toţi provin dintr-unul din cele patru partide ale coaliţiei, respectiv cinci din formaţiunea de dreapta radicală Partidul pentru Libertate (PVV), patru din formaţiunea liberală Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), patru din partidul creştin-democrat Noul Contract Social (NSC) şi doi din partidul ţărănesc de extremă dreapta Mişcarea Fermier-Cetăţean (BBB).
Noul executiv olandez, care nu-i va include pe Wilders şi nici pe vreunul dintre liderii celorlalte trei partide ale coaliţiei, va detalia în următoarele două luni programul de guvernare, după care se vor încheia cei aproape 14 ani de guvernare a liberalului Mark Rutte, care se va retrage din politica internă olandeză şi va prelua postul de secretarul general al NATO în octombrie.
Alegerile legislative desfăşurate în noiembrie anul trecut au fost câştigate de Partidul pentru Libertate (PVV), condus de Geert Wilders, după o campanie electorală în care acesta a criticat „dictatele” Bruxellesului, a cerut ieşirea Olandei din UE şi expulzarea migranţilor ilegali.
Lipsită însă de majoritate, formaţiunea sa de dreapta radicală a iniţiat negocieri de formare a unei coaliţii cu respectivele trei partide de dreapta. În discuţiile purtate luni la rând, aceste partide l-au forţat pe Wilders să renunţe la multe puncte din programul său politic, în special la partea eurosceptică a acestuia, abandonând astfel ideea organizării unui referendum pentru un „Nexit” după modelul Brexitului.
Geert Wilders a făcut un şir de alte concesii pentru a forma o coaliţie, acceptând inclusiv continuarea ajutorului militar pentru Ucraina, asupra căruia se declarase împotrivă în campania electorală, iar în final a renunţat chiar şi la aspiraţia de a fi prim-ministru.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
