Skip to content
Editorial Opinii

A văzut asta cineva? Cum tocmai a semnalat strident economia că încetinește brusc

Radu Soviani editorial

Umbrită de știri politice, săptămâna pe care o încheiem a făcut ca publicul să mai puțin informat în privința unor știri economice de foarte mare însemnătate. Printre altele, faptul că inflația în România, după numai 5 luni, a depășit semnificativ ținta BNR (2,5% pe an) și ajuns la 3,22%. BNR poate astfel deschide șampania cu ocazia unei noi ratări a obiectivului său fundamental – stabilitatea prețurilor, și crede că în următoarele 7 luni vom mai avea doar 1% în plus la inflație, adică o inflație lunară de 0,14%, în condițiile în care media lunară a inflației în primele 5 luni a fost de 6 ori mai mare: 0,9%. De ce desface BNR șampania? Pentru că se pregătește să dea din nou vina exclusiv pe alții și niciodată nu a fost supărată că prin inflație se confiscă din puterea de cumpărare a populației și companiilor – în principal ca supapă pentru eșecul așa numitul mix de politici economice. Deci cu inflația stăm rău. Adică viceversa față de cum anticipa BNR.

 

O a doua veste este depășirea, pentru prima dată în istoria României a pragului datoriei externe de 100 de miliarde de Euro. Dacă poate fi argumentat că vorbim doar despre o cifră rotundă, vin cu un contra-argument: în condițiile în care mai mult de 2% din datoria externă pe care România a avut-o vreodată, și aproape integral pe datoria publică, s-a consemnat într-o singură lună, situația îmi aduce aminte de punerea la sol a Boeing-urilor cu probleme de senzori. Evoluția anunță iminența punerii economiei la sol, adică îndreptarea spre creștere economică zero în 2019. Adică viceversa față de prognozele de creștere economică.

 

O a treia veste este vine din industrie – unul dintre motoarele creșterii economice și al exporturilor. Într-o singură lună, aprilie 2019, producția industrială a scăzut cu 9,5%. Toate motoarele producției industriale s-au gripat în aprilie: furnizarea de energie electrică, termică și gaze a scăzut cu 15,1% într-o singură lună, industria prelucrătoare a picat cu 9,2% iar industria extractivă cu 0,7%. Țineți cont că producția și furnizarea de energie este strict legată de creșterea economică: dacă agenții economici cresc, ei vor consuma mai multă energie. Și viceversa. Iar acum e cazul de viceversa.

 

O a patra veste merită să fie reluată pentru că le însumează pe primele trei: țineți mine că deficitul bugetar s-a dublat în ianuarie-aprilie 2019 față de ianuarie-aprilie 2018 și a ajuns la 11,4 miliarde de lei în numai 4 luni? 6 miliarde de lei din acest deficit (cât întreg deficitul pe primele 3 luni ale anului, a fost pus într-o singură lună – aprilie 2019. Și pentru că economia a adus mult mai puțin decât se aștepta, diferența a fost acoperită printr-o îndatorare care într-o singură lună, istoric, a mai fost mare: atunci când România a accesat în criză pachetul de finanțare de la FMI-CE-Banca Mondială. O economie care ar continua să crească, ar reduce deficitul. Dar noi facem deficit într-o singură lună cât în 3 luni anterioare. Adică, și aici e viceversa față de creșterea economică.

 

Probabil că ajung 4 vești de viceversa. Dar mai avem una, pentru că tot vorbeam de FMI. De regulă, comunicatul oficial al Fondului de după plecarea misiunii de evaluare periodică a României (ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută) este un mix de limbaj de lemn, avertizări serioase și semi-tâmpenii care sunt inserate în comunicat doar la insistența unui așa numit lobby al ,,experților’’ BNR, care insistă să li se vadă contribuția. Semi-tâmpenia inserată în comunicatul de presă din 7 iunie 2019, este următoarea: ,,referința recent introdusă pentru creditele bancare va afecta transmisia politicii monetare’’. Cu alte cuvinte, FMI preia semi-tâmpenia BNR legată de ce i-a enervat pe ei. FMI face referire la faptul că, în sfârșit, și în România, după ce de 4 ani SUA și de 2 ani în Zona Euro, FED ȘI BCE pune problema calculării referințelor pentru dobânzile la credite bancare în funcție de valorile efective plătite de bănci altor bănci atunci când se împrumută între ele și nu a unor valori de ecran.

 

Semi-tâmpenia celor de la BNR este că se contrazic singuri. Să fie clar pentru toată lumea: cel mai puternici instrument de politică monetară al unei bănci centrale este rata de dobândă cheie. În funcție de cum o gestionează BNR, dobânzile la credite au motive să se ducă în sus sau un jos. Prin urmare, și vechiul ROBOR era un rezultat al transmisiei politicii monetare: dacă BNR urca dobânda, ROBOR avea motive să se ducă în sus, iar experiența a arătat că ROBOR, fiind doar un nivel de preț ,,anunțat’’ și nu exercitat de către bănci se ducea mult mai sus decât rata de politică monetară, în timp ce dobânzile din piață, erau mai mici. Normal, atâta timp cât BNR a șmecherit ROBOR-ul, într-o primă fază în jos (ca să încurajeze guvernul să se împrumute iresponsabil) și apoi în sus, ca sa deconteze cheltuielile iresponsabile ale guvernului prin dobânzi mai mari, brusc, luate de la populație și companii și care se transferau în principal în profituri mai mare ale băncilor.

 

BNR ne-a spus în numeroase rânduri că nu există probleme la băncile din România, pe care le încuraja să sifoneze impozit pe profit de la bugetul național (prin externalizarea așa numitor ,,credite neperformante’’ la numai 5% din valoare, ,,pierderile’’ pe hârtie – de fapt profituri pentru importatorii (băncile mamă) de ,,neperformante’’ fiind sifonate de la bugetul de stat: în loc să aducă capital acționarii băncilor pentru neperformanța lor, urmau să își ,,recupereze’’ neperformanța din profituri viitoare generate de diferențe ne-naturale și mari între dobânzile la depozite și la credite, dar pentru care nu plăteau impozit statului, ci ,,stingeau’’ presupusa pierdere cu ,,neperformanța’’.

 

Prin urmare, faptul că acum se calculează o altă referință nu afectează în niciun fel transmisia de politică monetară. Dacă vreți, ca argument suprem, pentru că în România BNR nu face politică monetară, ci politică. A acționat cu rata de dobândă (creșterea ei) prea puțin și prea târziu (la fel ca în anti-camera precedentei crize), aceasta nefiind o politică monetară adecvată ci o adevărată politică: să nu supărăm guvernul pentru că trebuie să ne realegem pentru încă un mandat de 5 ani.

 

FMI mai spune și că ,,prima linie de apărare împotriva inflației înalte și pierderii de venituri reale ale populației, trebuie să fie independența și credibilitatea băncii centrale’’. Dacă ,,trebuie să fie’’, înseamnă că nu e, ceea ce este confirmat de modul în care a fost condusă politica monetară. Mai spune FMI ,,a doua linie – întărirea politicii monetare’’. Adică, pregătiți-vă pentru dobânzi mai mari.

 

E, acest semnal al viitoarelor dobânzi mai mari se dovedește că se suprapune peste o economie care deja frânează brusc, ba chiar a inversat în aprilie sensul de ,,înainte’’ cu viceversa. O creștere a ratelor de dobândă acum, la fel ca în 2008-2009, va amplifica traseul descendent al economiei. Pregătiți-vă! Deteriorarea economiei nu mai poate fi ascunsă sub preș.

1 comentariu la “A văzut asta cineva? Cum tocmai a semnalat strident economia că încetinește brusc

  1. Ciudată logică ai.

    “FMI mai spune și că ,,prima linie de apărare împotriva inflației înalte și pierderii de venituri reale ale populației, trebuie să fie independența și credibilitatea băncii centrale’’. Dacă ,,trebuie să fie’’, înseamnă că nu e, ceea ce este confirmat de modul în care a fost condusă politica monetară. Mai spune FMI ,,a doua linie – întărirea politicii monetare’’. Adică, pregătiți-vă pentru dobânzi mai mari.”

    De unde si pana unde dacă ceva trebuie sa fie intr un fel înseamnă ca acel ceva nu e? Și de unde și pana unde întărirea politicii monetare înseamnă dobânzi mai mari ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *