Skip to content
Politică

Abuzul în serviciu. Iulia Scântei evidențiază cele mai dure implicații ale noii forme legislative EXCLUSIV

youtube.com

Senatorul PNL Iulia Scântei (membră în Comisia juridică a Senatului și în Comisia Florin Iordache) a acordat luni o declarație pentru PSnews.ro, în care a evidențiat cele mai dure implicații ale formei în care parlamentarii PSD-ALDE au adus articolul 297 din Codul Penal – cel legat de abuzul în serviciu.

CITIȚI ȘI: UPDATE Abuzul în serviciu a fost modificat / Scandal în Comisia Iordache

Încă de la început, parlamentarul liberal de Iași a ținut să sublinieze că nivelul pragului este mai puțin relevant în acest context. În schimb, mai grave sunt „condițiile restrictive, care fac imposibilă stabilirea răspunderii penale a celor care deja sunt cercetați sau sunt în stare de judecată pentru dosare de abuz în serviciu”. În acest sens, senatoarea juristă a dat ca exemplu eliminarea terților din categoria beneficiarilor de foloase.

„În forma amendamentului propus de PSD, se dezincriminează abuzul în serviciu nu prin instituirea unui prag (că nu doar prin instituirea pragului se poate dezincrimina), ci prin stabilirea unor condiții restrictive, care fac imposibilă stabilirea răspunderii penale a celor care deja sunt cercetați sau sunt în stare de judecată pentru dosare de abuz în serviciu. Și sunt două motive în acest sens: au eliminat terții din categoria beneficiarilor de foloase (ca urmare a exercitării faptei de abuz în serviciu). Or, majoritatea dosarelor de abuz în serviciu în prezent pe rol au ca beneficiari alte persoane decât făptuitorul, soțul sau rudele ori afinii acestuia până la gradul al doilea. A se vedea cazul președintelui Camerei Deputaților: beneficiarii foloaselor în urma săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu au fost niște angajați – terți față de infractorul în cauză – de la Direcția de Asistență Socială”, a detaliat Scântei.

Mai mult – spune Laura-Iuliana Scântei -: reducerea limitelor de pedeapsă vor face posibilă prescrierea mai rapidă a faptelor. În cazul concret al lui Liviu Dragnea, acesta îi poate cere instanței de apel să constate prescrierea faptelor încă din anul 2017, a arătat liberala.

„Un alt argument este acela că au redus limitele de pedeapsă. În prezent, abuzul în serviciu este sancționat cu pedeapsa închisorii cuprinse între 2 și 7 ani și interzicerea exercitării funcției publice, iar în propunerea de amendament a PSD-ului, limitele la pedeapsa închisorii au fost reduse între 2 și 5 ani sau amendă. Acest lucru nu are în vedere un impact cu privire la posibilitatea de a-i aplica infractorului care ar fi găsit vinovat posibilitatea de a scăpa doar o amendă, ci are în vedere altceva. Și anume: efectul direct este că, reducând limitele pedepsei cu închisoarea, s-a redus termenul de prescripție. Or, în prezent, pe actualele limite de pedeapsă, prescripția răspunderii penale pentru cineva care a săvârșit o faptă considerată infracțiune de abuz în serviciu era de 8 ani, calculați de la data săvârșirii faptei. Potrivit noilor limite, această prescripție s-a redus între 3 și 5 ani. Or, asta înseamnă că fapta pentru care a fost condamnat în primă instanță liderul PSD este prescrisă din anul 2017. Deci urmează achitarea. Și astfel vor fi soluționate toate celelalte dosare care sunt pe rol în momentul acesta, pentru că la data intrării în vigoare a legii în forma modificată, nu vor mai întruni elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu”, a afirmat Scântei.

În plus, senatorul PNL a ținut să remarce eliminarea pedepsei accesorii de interzicere a dreptului privind ocuparea unei funcții publice, fapt ce va „eterniza corupția în sistemul public”.

„Ceea ce este la fel de important este că s-a eliminat din categoria pedepselor accesorii care puteau fi aplicate unui funcționar public pedeapsa accesorie a intezicerii dreptului de a exercita funcția publică. Or, dacă la o infracțiune de abuz în serviciu, după condamnare (indiferent că îi dai pedeapsă cu închisoare sau amendă penală), îi mai permiți funcționarului să rămână în sistem, înseamnă că eternizăm corupția în sistemul public”, a subliniat Iulia Scântei.

În încheiere, Iuliana Scântei a reluat ideea că diminuarea pragului în noua formă a articolului 297 din Codul Penal este mai puțin relevantă.

„Pragul nu mai are relevanță. O faptă poate să nu mai constituie infracțiune în forma în care a fost reglementată inițial nu doar prin menționarea sau nemenționarea unui prag valoric în ceea ce privește prejudiciul sau vătămarea. Vă imaginația că dacă diferă prejudiciul pentru un funcționar public de la o primărie dintr-o comună comparativ cu un funcționar care are o funcție similară la Primăria Generală din București, atunci fapta este diferită? Tot abuz în serviciu este, în raport cu lezarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor. Deci pragul a fost folosit ca un raționament pentru a reuși dezincriminarea. Ei bine, dezincriminarea se poate face și modificând alte elemente de conținut ale infracțiunii respective. Și au reușit acest lucru – pragul nu mai este semnificativ în acest moment”, a conchis Scântei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *