Accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai sensibile teme de politică publică din România și din Europa. Platforme precum TikTok, Instagram, Facebook sau YouTube sunt utilizate zilnic de milioane de minori, în pofida limitelor de vârstă impuse oficial de companii.
În acest context, autoritățile se confruntă cu o dilemă majoră: cum pot fi protejați copiii de riscurile mediului digital fără a le restrânge excesiv drepturile și libertățile?
Dezbaterea a fost recent reaprinsă în România de declarațiile ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, care a afirmat că accesul minorilor pe rețelele de socializare ar trebui să fie „reglementat și controlat”, fie prin implicarea părinților, fie prin mecanisme stabilite de autorități.
Declarațiile sale au generat reacții atât în mediul politic, cât și în societatea civilă, într-un context european mai larg, în care protecția copiilor online este deja reglementată prin legislație comunitară.Al
În prezent, România nu are o lege specială care să interzică sau să limiteze explicit accesul minorilor la rețelele de socializare. Reglementarea se face indirect, printr-o combinație de legislație generală și reguli impuse de platforme.
În practică, aceste reguli sunt ușor de ocolit, iar studiile arată că un număr semnificativ de copii sub 13 ani folosesc rețelele sociale, fie cu acordul părinților, fie fără știrea acestora.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
