Skip to content
Știri

Achiziția de corvete – o „poveste” plină de semne de întrebare: detaliile controversate ale unei afaceri de 1,6 miliarde de euro

europolitics

La aproape 1 an de la data limită la care trebuia anunțat câștigătorul licitației, corvetele par încă departe de intra în dotarea Forţelor Navale Române. Primii care au contestat procedura au fost, culmea, chiar cei care aveau să câștige licitația. În octombrie 2018, Șantierul Naval Constanța (SNC) a chemat în judecată Ministerul Apărării, cerând anularea HG 48/2018, act normativ care fundamentează derularea procedurii de achiziţie, aferentă Programului de înzestrare „Corvetă multifuncţională”.

Șantierul Naval Constanta a invocat la acea vreme condițiile prea restrictive din HG, care prevedeau ca toate cele 4 corvete să fie construite într-un șantier naval din țară. Contestatarii susțineau că, deși reprezintă cel mai vechi șantier de profil din țară, nu aveau capacitatea tehnică pentru a construi corvetele în termenele prestabilite.

Povestea corvetelor, departe de a se fi încheiat

După acest moment, ca urmare a unei scurgeri de informații cel puțin bizară, Șantierul Naval Constanța (care se asociase cu firma franceză Naval Group) a aflat că urma să câștige licitația astfel că și-a retras plângerea și s-a transformat în mare apărător al MApN. Între timp, însă, secretarul de stat pentru Armamente de la acea vreme, Andrei Ignat, l-a informat pe ministrul Gabriel Leş că a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, întrucât sunt suspiciuni privind derularea legală a procedurii de achiziţie a corvetelor, de altfel achiziţia fiind suspendată până la soluţionarea dosarului.

Secretarul de stat a adus la cunoştinţă faptul că Departamentul pentru Armamente, prin semnătura sa, a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii, de natură să afecteze realizarea interesului naţional de securitate în ceea ce priveşte Programul de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”, informa Ministerul Apărării, printr-un comunicat de presă.

Menționăm că nici până la această dată suspiciunile la care Andrei Ignat făcea referire nu au fost făcute publice și se pare că Parchetul nu are interes în a le procesa.

Mergem mai departe pe firul evenimentelor și amintim că, în februarie 2019, compania Damen a făcut o solicitare la Romtehnica cerând lămurirea unor aspecte contradictorii, la care nici până astăzi nu ar fi primit vreun răspuns. Între timp, după mai multe luni de amânări din partea MApN, ministrul Apărării, în iunie 2019, Gabriel Leş, l-a eliberat din funcţie pe Andrei Ignat, secretar de stat al Departamentului pentru Armamente, considerat de cei din zona militară ca fiind omul lui Liviu Dragnea din minister şi artizanul blocării licitaţiei pentru corvetele multifuncţionale. Neoficial, însă, alte surse susțin că Andrei Ignat a fost amenințat și santajat să semneze atribuirea pentru corvete sau să plece.

Tot în iunie, compania italiană Fincantieri a depus o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) în care a acuzat MApN de mai multe nereguli, reușind să obțină, astfel, o suspendare oficială a procedurii de achiziție.

CITIȚI ȘI: Un secretar de stat din MApN a reclamat mai multe nereguli în contractul corvetelor de 1 miliard euro

În acel moment părea că se va pune capăt unei proceduri concepute pe placul lui Dragnea, care voia să controleze orice mișcare la MApN, motiv pentru care s-a și dispus, prin HG, ca singurul care poate semna documentele contractuale privind corvetele să fie secretarul de stat al Departamentului pentru Armamente, numit politic.

Culmea este că nici la începutul și nici la sfârșitul procedurii nu a existat un secretar de stat numit în funcție, atribuțiile fiind delegate unui militar de către ministru. Cum poate un militar în serviciu să preia o funcție politică este, însă, greu de înțeles.

CITIȚI ȘI: Noi detalii controversate ies la iveală în scandalul corvetelor: asocierea Naval Group-Santier Naval Constanța NU putea participa la licitație. Acuzatii grave în interiorul MApN!

Asocierea Fincantieri-Naval Group

Între timp, Fincantieri și-a retras contestația, ceea ce ar putea părea bizar la prima vedere, până aflăm din presa internațională că italienii au semnat un contract de parteneriat cu Naval Group. Potrivit agenției Reuters, Naval Group și Fincantieri urmăresc să atingă în următorul deceniu contracte în valoare de 5 miliarde de euro prin construcția a 10-15 nave de război. Noua întreprindere va avea sediul în Genova, Italia, iar centrul de inginerie va fi regiunea Var din sudul Franței.

CITIȚI ȘI: Scandalul corvetelor revine pe tapet. Șantierul Naval Constanța renunță la procesul împotriva Guvernului DOCUMENT

După câteva zile de la retragerea contestației de către Fincantieri, Ministrul Apărării Gabriel Leș, care este amenințat cu remanierea guvernamentală, are în sfârșit liber să anunțe ”marea realizare” din mandatul lui: contractul corvetelor poate demara.

Totuși, la începutul lunii iulie, situația de la Departamentul pentru Armamente din cadrul MApN era dezastruoasă. Cu toate că nu existau nici secretar de stat, nici locțiitor a urmat un joc de împuterniciri temporare cu scopul de a rezolva contractul de atribuire pentru corvete.

Astfel, colonelul Dumitru Ruicu primește o împuternicire, dar și o promisiune, accea de a fi numit locțiitor la Departamentul pentru Armamente, în schimbul semnării contractului de atribuire.

CITIȚI ȘI: Avem confirmarea! Omul-cheie din scandalul corvetelor se pensionează: „Vreau să continui pe altă direcție!”

Ruicu se ține de cuvânt și semnează contractul, însă nu primește numirea promisă. Iar dovada că totul a fost doar un joc, cu scopul de a evita compromiterea unui politician în această situație, este că după doar 3 zile de la semnarea contractului, în postul de secretar de stat este numit nu colonelul Ruicu, așa cum i se promisese, ci Doru Frunzulică, fost europarlamentar PSD.

O nouă lovitură de teatru

Când lucrurile păreau oarecum rezolvate, compania Damen face la rândul său două contestații. Una o copiază, practic, pe cea abia retrasă de Fincantieri și o duce mai departe, iar cealaltă ajunge în instanța de judecată, unde se cere ori anularea întregii proceduri, ori a mai multor documente din procedura, ceea ce va aduce, însă, tot la anularea sau la reluarea procedurii.

Reacția celor de la Damen era de așteptat, totuși, având în vedere că vorbim despre o procedură care a generat multe semne de întrebare și care a stârnit declarații contradictorii ale miniștrilor de resort.

De altfel, ministrul Leș, care a declarat într-o conferință de presă la MApN că prețul nu este singurul criteriu de atribuire, ar trebui să explice cum a câștigat asocierea SNC-Naval Group cu o diferență de doar 50 de milioane, în condițiile în care Damen oferea mai multe garanții de calitate și de livrare.

Cu siguranță povestea Corvetelor nu se va sfârși acum și nici asa. Mai ales ca în viitor vor avea loc schimbări inevitabile nivel politic si puțini vor fi cei care vor avea curajul de a continua o asemenea poveste care răspunde interesele multora, mai puțin a forțelor navale șia  statului româm.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *