UE a triplat cheltuielile pentru acvacultură pentru perioada 2014-2020. Totuși, această creștere a investițiilor în sector nu a avut rezultatele așteptate, notează auditorii Curții într-un raport publicat săptămâna trecută. Investițiile Uniunii Europene în sectorul acvaculturii se ridică la peste un miliard de euro pentru o perioada de șapte ani. Din păcate, acestea nu au dat „rezultate tangibile”, estimează Curtea de Conturi Europeană.
Acvacultura (ori piscicultura) se poate practica pe mare, în apele interioare sau în instalații terestre dotate cu sisteme de circulație a apei.
Dezvoltarea acvaculturii durabile este unul dintre obiectivele strategiei „Farm to Fork”, politica alimentară emblematică a Uniunii. Această practică este încurajată, deoarece fructele de mare constituie o sursă de proteine. În plus, amprenta de carbon a acvaculturii este mai mică decât cea a animalelor de pe uscat.
Dar, deși Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură (FEAMPA) a alocat 1,2 miliarde de euro acvaculturii pentru perioada 2014-2020, iar un alt miliard este planificat pentru perioada 2021-2027, aceste investiții nu au avut rezultate concrete măsurabile pe teren, cred auditorii.
Proceduri de autorizare „lungi” și „incerte”. Dificultățile de acces la apă
„Au fost pusi prea mulți bani pe masă și o mare parte din ei nu au fost folosiți”, au explicat auditorii, citați de Euractiv.
Sarcinile administrative prea mari ar putea explica absorbția scăzută a fondurilor. Potrivit Raportului, Comisia Europeană deplânge procedurile de autorizare „lungi” și „incerte”, care ar fi descurajat investițiile.
Auditorii au constatat că dificultățile de acces la apă împiedică și dezvoltarea pisciculturii. Planificarea este esențială pentru „rezolvarea conflictelor dintre acvacultură și sectorul turismului, dintre pescuit și transport maritim”, a spus Matteo Tartaggia, unul dintre auditorii care au contribuit la scrierea raportului.
România nu și-a finalizat planificarea spațiului maritim la momentul auditului
Cu toate acestea, unele state membre, inclusiv Italia, Grecia și România, nu și-au finalizat planificarea spațiului maritim la momentul auditului.
Raportul Curții de Conturi menționează și absența unor obiective clare.
„Țările UE au finanțat aproape toate proiectele eligibile la obiectivul mai larg, a declarat Nikolaos Milionis, membrul Curții responsabil pentru raport. Potrivit acestuia, criteriile de selectare a proiectelor eligibile „nu au fost foarte stricte”.
‚Fondurile pentru perioada 2014-2020 trebuie cheltuite înainte de sfârșitul acestui an, deci există riscul ca banii să nu fie cheltuiți pe proiectele cele mai profitabile”, a mai spus Tartaggia.
În ciuda promisiunii UE de a stimula competitivitatea sectorului, Curtea de Conturi a raportat volume de producție stagnante și o scădere a ocupării forței de muncă în sectorul acvaculturii începând cu 2014.
În 2020, producția totală de acvacultură din UE s-a ridicat la 1,1 milioane de tone, mai puțin de 1% din totalul global. În plus, două treimi din sector este concentrat în patru state membre din bloc: Spania, Franța, Italia și Grecia.
Potrivit Raportului, daunele potențiale ale mediului din acvacultură includ degradarea habitatului și înflorirea algelor cauzate de acumularea de nutrienți.
Se așteaptă ca Grecia, al patrulea producător de acvacultură al UE, să fie printre statele membre cu cel mai mare impact asupra mediului, subliniază raportul. Majoritatea producției grecești constă din pești marini, care necesită mai multă hrănire decât crustaceele și exercită o presiune mai mare asupra apelor marine.
România- țara cu 25% din resursa de apă a Uniunii Europene
Acvacultura e un domeniu cu potențial uriaș în România. Suntem țara cu 25% din resursa de apă a Uniunii Europene.
Potrivit unui reportaj Pro Tv, se pare că ghidul după care au fost aprobate sumele a fost redactat greșit. Ceea ce este, însă, ieșit din comun este faptul ca aceasta greșeală nu a fost observata nici de autoritățile din Romania care l-au întocmit, nici de cele europene, care au monitorizat accesările.
„Abia în acest an, o comisie de anchetă trimisă de la Bruxelles a stabilit că în loc de 50% din finanțare, cât li s-a dat piscicultorilor, aceștia ar fi trebuit să primească doar 10 procente din proiect. Sunt investiții de la câteva sute de mii de euro, până la 3 sau 4 milioane, iar în total ar trebui returnate 30 de milioane de euro și mulți fermieri se plâng că vor da faliment”, se mai arata in reportaj.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
