Skip to content
Economie Societate

Aderarea la UE, reacții divergente. Câți români cred că intrarea în Uniune a adus mai multă sărăcie

" "

La 12 ani de la intrarea oficială a României în Uniunea Europeană, în 2007, percepțiile românilor asupra aderării la Uniune sunt împărțite, arată un sondaj de opinie făcut de Biroul de Cercetări Sociale,în perioada 15 – 20 martie, obținut în exclusivitate de PSNews.

Astfel, în timp ce 52% dintre respondenții la sondaj consideră că Uniunea Europeană le-a adus mai multă libertate, 77% dintre cei chestionați spun că intrarea în UE a adus mai multe scumpiri.

" "
" "

Dacă 50% dintre subiecții sondajului afirmă că intrarea în Uniunea Europeană a adus mai multă dezvoltare economică, tot un procent de 50% dintre cei întrebați consideră că același eveniment a adus mai multă sărăcie.

Peste jumătate dintre români (51%), conform sondajului, afirmă că intrarea în UE a adus mai multă corupție și birocrație, în timp ce un procent de 43% dintre ei consideră că a adus mai multă civilizație.

La capitolul Justiție, 35% dintre respondenții sondajului spun că intrarea în UE a adus mai multă, iar 34% mai puțină.

Lucrurile stau aproximativ la fel și în ceea ce privește Siguranța și Educația: în cazul primeia, 35% dintre cei vizați de sondaj au răspuns că intrarea în UE le-a adus mai multă, iar 37% mai puțină.

Iar în privința Educației, părerile se împart în mod egal: 33% dintre cei respondenți spun că intrarea în Uniunea Europeană a adus mai multă, iar 33%, din contră, mai puțină.

În fine, dacă 40% dintre români cred că intrarea în UE a adus mai mult capitalism, 22% dintre ei spun că aderarea la Uniune a adus mai mult socialism.

Sondajul a fost realizat în perioada 15-20 martie 2019 pe un eșantion național de 1144 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României care locuiește în țară (au fost excluse din eșantion persoanele aflate în străinătate, precum și persoanele instituționalizate din mânăstiri, pușcării, spitale, aziluri, etc. – adică peste 25% din totalul alegătorilor).

Eșantionul construit a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 de straturi, rezultate din intersecția a 8 zone geografice cu 5 tipuri de localități urbane și regionale.

Eșantionul a fost alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-3% la un interval de încredere de 95%. Adică dintr-o sută de eșantioane identice 95 dintre ele vor da aceleași cifre cu o eroare de +/-3%. Eșantionul reproduce structura socio-demografică a populației nu doar pe județe, regiuni de dezvoltare și tipuri de localități (orașe mari, orașe mijlocii, orașe mici si comune), ci și pe sexe, grupe de vârstă, ocupații și nivel de instrucție școlară.

Sondajul a fost coordonat de Bruno Ștefan, sociolog ce a realizat peste 500 de sondaje în ultimii 29 ani atât în cadrul BCS (în perioada 1998-2019), cât și în cadrul CIS (în perioada 1991-1998), conferențiar la Departamentul de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din Universitatea Politehnica din București.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *