Coiful de la Coțofenești, artefactul de o valoare inestimabilă furat în noaptea de 24-25 ianuarie 2025 de la expoziția organizată în Muzeul Drents din Assen-Olanda împreună cu trei brățări dacice extrem de prețioase, a avut parte, de-a lungul timpului, de tot felul de relatări, cu date consemnate din diverse surse.
Cel mai mult au intrigat-o afirmațiile unor istorici care au susținut că “familia celui care a găsit coiful dacic l-a folosit inclusiv ca adăpătoare pentru găini, a fost aruncat pe coteț și chiar pus într-un par în gard”, dar și informația privind descoperirea coifului dacic de la Coțofenești, transmisă de către directorul Muzeului Național de Istorie, despre care Marioara Mînzicu susține că “niciuna dintre ele nu corespunde realității”.
Unul dintre acești băieți, Traian, este cel care a găsit Coiful dacic la Coțofenești. Mama Marioarei Mînzicu a fost Elena Simion, sora lui Traian, și cea mai mică dintre frați. Traian Simion, cel care a descoperit Coiful de la Coțofenești a murit pe front, în timpul celui de-al doilea război Mondal, la bătălia de la Cotul Donului.
Iată ce a declarat Marioara Mînzicu, descendentă din neamul Simion, despre Coiful de la Coțofenești, datele pe care le deține fiind cele mai fidele realității timpurilor în care a fost descoperit inestimabilul artefact:
“Realitatea celor petrecute la data descoperirii coifului dacic și ulterior acestei date, respectiv cea a predării către Ministerul Cultelor și Artelor de la acea vreme, a fost analizată în perioada 1982-1983 de către dl. Florian Georgescu (directorul Muzeului Național de Istorie a României în perioada 1971-1984), care personal a preluat relatările mătușii mele Ioana Vîlsan.
Ioana Vâlsan (fostă Simion), este sora unchiului Traian Simion, cel care a descoperit Coiful dacic. Aceste consemnări probabil se regăsesc în analele Muzeului Național și puteau fi studiate înainte de a face declarațiile necorespunzătoare.
Din cele comunicate mie de mătușa mea (sora lui Traian Simion) și, ulterior, de către mama mea, în vara anului 1928, Traian Simion se afla cu animalele la păscut și atunci a observat «o licărire ce venea din pământ», ceea ce i-a atras atenția. Cu un lemn s-a apucat să scormonească pământul si a scos la iveală ceea ce astăzi este denumit Coiful de la Coțofenești”, spune Marioara Mînzicu.
Urmașa descoperitorului celebrului coif spune că artefactul nu a fost folosit niciodată drept adăpătoare pentru găini, așa cum a susținut directorul Muzeului Național de Istorie.
„Copil fiind, Traian Simion împreună cu fratele acestuia, Vasile Simion și ceilalți copii au luat coiful și l-au spălat în râul din apropiere, după care Traian l-a pus pe cap și așa a mers către locuința sa. A fost văzut astfel de către un sătean care, recunoscând probabil în acest obiect o posibilă valoare a acestuia, l-a rugat să i-l dea, iar la refuzul lui Traian, a rupt o parte din calota coifului.
Atunci când Traian a scos coiful din pământ, bucăți mici care erau desprinse din calota coifului au fost luate de ceilalți copii. După ce a ajuns Traian cu coiful acasă, acesta a fost pus sub o masă, în casa părinților lui, Andrea și Alexandru Simion. Coiful nu a fost folosit pentru adăparea găinilor sau să fi fost sprijinit în vreun par, așa cum a declarat directorul Muzeului Național.Mătușa și mama mea mi-au spus că erau impresionate de lumina pe care o reflectau razele lunii în coiful care se afla în camera acestora. Copiii din sat care luaseră bucăți din coif, au apărut la școală având aplicați pe îmbrăcăminte «năsturași» confecționați din bucățelele pe care și le însușiseră.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
