Skip to content
Politică

Adeverința electronică verde este un instrument nediscriminatoriu, susține Daniel Buda: „Va acoperi trei tipuri de adeverințe!”

PSNews.ro
" "

Într-un interviu pentru PS News, eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, este de părerea că motivele pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu susţine impunerea paşapoartelor de vaccinare pentru călătoriile internaționale sunt „nejustificate”, acesta susținând că adeverinețe electronice verzi sunt concepute astfel încât „să prevină discriminarea”.

PS News: Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu susţine impunerea paşapoartelor de vaccinare pentru călătoriile internaționale întrucât nu se ştie cu siguranţă dacă vaccinările previn sau nu transmiterea virusului, precum şi ca urmare a unor temeri legate de echitate. În același timp președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen solicită Parlamentului European și Consiliului să adopte cât mai repede propunerea privind crearea certificatelor verzi digitale pentru a facilita libera circulație, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19.

" "
" "

Cum vedeți această situație? Au existat discuții în cadrul Parlamentului European după reacția OMS?

Daniel Buda: Comisia Europeană a propus crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19. Adeverința electronică verde va acoperi trei tipuri de adeverințe: adeverințe care atestă că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, adeverințe privind testarea pentru SARS-CoV-2 (prin teste RT-PCR sau teste antigenice rapide), adeverințe pentru persoanele care s-au vindecat de COVID-19. Astfel, nu pot exista temeri legate de echitate sau de posibile discriminări, având în vedere faptul că de această adeverință beneficiază toți cetățenii, indiferent dacă au fost sau nu vaccinați. Tocmai pentru a preveni discriminarea persoanelor care nu sunt vaccinate, Comisia a propus crearea nu numai a unei adeverințe de vaccinare interoperabile, ci și a unor adeverințe de testare pentru COVID-19 și a unor adeverințe pentru persoanele care s-au vindecat de COVID-19. Trebuie să reținem faptul că adeverința electronică verde este un instrument nediscriminatoriu, menit să sprijine libera circulație în Uniunea Europeană!

Cu siguranță, vor exista dezbateri în cadrul comisiilor Parlamentului European, dar și în cadrul ședinței plenare din aprilie, pe marginea adeverințelor electronice verzi, în contextul declarațiilor OMS.

Considerați că motivele pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu susţine momentan impunerea paşapoartelor de vaccinare sunt bine fondate?

Daniel Buda: În ceea ce privește temerile ridicate cu privire la asigurarea echității, consider că acestea nu sunt justificate având în vedere că adeverința verde include trei tipuri de adeverințe: de vaccinare, de testare pentru COVID-19 și a unor adeverințe pentru persoanele care s-au vindecat de COVID-19, tocmai pentru a preveni posibilele discriminări față de persoanele care nu s-au vaccinat. Cu siguranță, atât OMS, cât și instituțiile europene vor continua cercetările privind riscul de transmitere a COVID-19 de către persoanele vaccinate astfel încât până la momentul adoptării adeverinței verzi, să avem o formă corectă și actualizată cu ultimele descoperiri.

 Franţa estimează că este încă prematură ridicarea MCV pentru România şi Bulgaria, relevă un raport al Comisiei pentru afaceri europene a Senatului francez pe tema situaţiei statului de drept în Uniunea Europeană.

Cum comentați acest lucru și de ce credeți că se opune Franța ridicării MCV în cazul României?

Daniel Buda: Evoluția situației din România din anul 2007 în procesul de consolidare a statului de drept, a independenței justiției, dar și a luptei împotriva corupției este pozitivă, în ciuda derapajelor guvernărilor PSD. Un raport al Senatului francez ignoră progresele înregistrate și solicită menținerea MCV pentru România și Bulgaria, considerând prematură ridicarea MCV. Raportul e întocmit de doi senatori, în numele Comisiei pentru afaceri europene a Senatului Franței. Este de fapt un raport amplu, cu multe capitole, privind statul de drept în toată Uniunea Europeană, nu e nicidecum un raport dedicat anume României și Bulgariei. În cadrul unuia dintre numeroasele capitole este și un subcapitol care descrie acțiunea de monitorizare a României și Bulgariei, deoarece aceste țări se află încă în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare instituit în 2007. Acest subcapitol se bazează exclusiv pe Rapoartele MCV care se opresc în 2019, așadar fără a lua în considerare schimbările pozitive majore intervenite după căderea guvernului PSD petrecută în noiembrie 2019.

Recent, vicepreședintele executivului european Vera Jourova a declarat că România poate încheia Mecanismul de Cooperare și Verificare pe justitie anul acesta, urmând ca tuturor statelor membre să li se aplice doar mecanismul privind statul de drept. Astfel, Comisia Europeană dorește o standardizare a proceselor de evaluare în toate statele membre și să pună capăt MCV, un mecanism vechi de 13 ani. România are o perspectivă clară de ridicare în acest an a MCV, confirmată luna trecută vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori europene și transparență, Vera Jurova.

Mai mult, la începutul anului, Guvernul României a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar ambiţios de demersuri prioritare pentru a finaliza Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Coaliția de guvernare și-a luat un angajament politic de a ridica MCV, în baza recomandărilor, în cadrul unui calendar, până în luna iunie.

Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În contextul acesta, independența sistemului judiciar românesc, capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția, cu predictibilitatea legislativă, precum și existența unor mecanisme funcționale care să garanteze drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului se constituie în pietrele de temelie ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene, sub guvernarea PNL, iar ridicarea MCV urmează să devină o realitate în viitorul extrem de apropiat!

Pentru 2021, a fost alocat un buget de 182,9 milioane euro pentru promovarea agroalimentării UE în interiorul și în afara UE. Suma propusă include programe de promovare pentru: produsele ecologice, agricultura durabilă, promovarea fructelor și legumelor în contextul unei diete echilibrate. Cum va beneficia România de acest program?

Daniel Buda: Obiectivul general al politicii UE pentru promovarea produselor agricole (AGRIP) este de a spori competitivitatea sectorului agricol al Uniunii. Mai exact, acțiunile de informare și de promovare ar trebui să își propună: să sporească conștientizarea și recunoașterea sistemelor de calitate ale Uniunii, precum și gradul de sensibilizare a consumatorilor cu privire la meritele produselor agricole și ale metodelor de producție ale Uniunii; să intensifice competitivitatea și consumul de produse agricole ale Uniunii, să le sporească vizibilitatea și să crească cota de piață a produselor respective.

Pentru 2021, un buget total de 182,9 milioane EUR este alocat pentru promovarea agroalimentării UE în interiorul și în afara UE. Suma propusă include programe de promovare pentru: produsele ecologice, agricultura durabilă, promovarea fructelor și legumelor în contextul unei diete echilibrate, dar și pentru programe de promovare în țări în afara UE, precum Coreea de Sud, Japonia, Mexic și Canada. În plus, se dorește ca programele să informeze consumatorii cu privire la diferitele scheme de calitate ale UE, să promoveze standardele ridicate de siguranță și calitate ale UE, dar și diversitatea și autenticitatea produselor europene.

Comisia Europeană a publicat cererile de propuneri pentru programe simple și multinaționale care se adresează unei game largi de organisme, cum ar fi organizațiile profesionale și interprofesionale, grupurile și organizațiile de producători, precum și organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv activitățile de promovare. Programele simple pot fi depuse de una sau mai multe organizații din aceeași țară UE în timp ce programele multinaționale provin de la cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre sau din una sau mai multe organizații europene. Propunerile se transmit online până la termenul limită de 11 mai 2021. Astfel, îndemn organizațiile de producători din România să valorifice aceste fonduri de promovare a produselor agroalimentare pentru a stimula competitivitatea și consumul de produse europene pe tot globul!

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *