Skip to content
Economic Știri

Adrian Bența arată vinovații pentru creșterea inflației. Cine are cel mai mult de suferit

Digi 24

După ce, la finele anului trecut, Banca Națională reușea, in extremis, să se încadreze în limita superioară a intervalului privind ținta anuală de inflație, ca urmare în principal a evoluțiilor externe care au condus la o reducere a prețurilor de consum și în România, în 2019 prețurile au reintrat pe o tendință ascendentă.

Astfel, rata anuală a inflaţiei a crescut şi în februarie la 3,83%, de la 3,32%, cât înregistra în prima lună a anului în curs. Iar în ianuarie a crescut la 3,32% de la 3,27%, cât era rata anuală a inflației în decembrie 2018.

Pentru a afla care sunt cauzele ce conduc la scumpirea vieții românilor, dar și cine sunt cei mai afectați de tendința ascedentă a prețurilor de consum, PSNews a luat legătura cu Adrian Bența, specialist în fiscalitate.

Creșterea ratei inflației are două cauze: una conjuncturală și una structurală. Cauzele conjuncturale țin de fenomenele climaterice de anul trecut – au fost și inundații și perioade de secetă, care au afectat destul de puternic prețul legumelor. Principalele cauze pentru creșterea prețurilor la legume sunt deci cele conjuncturale”, a adăugat Adrian Bența, în exclusivitate pentru PSNews.

Însă principala cauză pe care o văd eu pentru creșterea inflației este una structurală, generată de economia noastră, care se bazează pe un foarte mare consum al bunurilor din import”, a adăugat el.

Cauzele structurale: bunurile din import

Avem cerere mare de bunuri din import, prin urmare, ne trebuie mai multă valută, ca să ne plătim datoriile externe.

Cererea mare de valută conduce la creșterea cursului de schimb.

În momentul în care cursul de schimb crește, operatorii economici trebuie să își recupereze cheltuielile cauzate de paritatea

leu/euro, au nevoie de mai mulți lei, prin urmare trebuie să majoreze prețurile la raft.

Lucrurile sunt deci relativ simple”, spune Bența.

Majorarea salariului minim

O a doua componentă a cauzei structurale, așa cum văd eu, este generată de creșterea continuă a salariului minim pe economie.

O mare parte din operatorii economici au încadrați salariații pe salariul minim pe economie – discutăm de un număr de circa două milioane de persoane.

Pentru aceste două milioane de persoane au crescut deci cheltuielile cu salariile, angajatorii au fost nevoiți să plătească mai mulți bani. În această situație, pentru a păstra un echilibru financiar, sunt nevoiți fie să își diminueze destul de mult ratele de profit, fie să apeleze la majorări de prețuri.

În mod evident, firmele care au deja ratele de profit foarte mici – cum sunt cele din zona de manufactură: cele de confecții, cele de producție bazată în principal pe forța de producție umană, nu au cum să își mai reducă profiturile și au ca singură soluție majorarea prețurilor”, apreciază specialistul în fiscalitate.

Creșterea accizelor

În același timp, tot în zona de cauze structurale, am avut la începutul anului o creștere a accizei, cu 3,2%.

Nu discut de produsele precum băuturile alcoolice și țigările, pentru că nu sunt neapărat utile și nu te obligă nimeni să bei și să fumezi.

Dar când vine vorba de creșterea accizei la combustibili, aceasta conduce la creșterea prețurilor la operatorii economici din domeniul distribuției.

Iar cheltuielile mai mari de distribuție atrag automat creșterea prețurilor”, adaugă Adrian Bența.

Datoria externă

Toate guvernele României, din 1990 încoace, și-au dorit bani care să vină rapid la buget, așa că s-a mers pe consumul masiv masiv de bunuri din import.

Bunurile achiziționate din import sunt vândute pe piață, într-o lună, două, iar până pe data de 25 a lunii sau a trimestrului următor se duce TVA-ul la buget.

Taxa pe Valoarea Adăugată – TVA este prima sursă de bani la bugetul României.

A doua sursă este acciza. Evident, este pusă pe bunuri de larg consum – combustibili, energie electrică, alcool, țigări.

Așa că toate guvernele de după 1990 nu au făcut decât să stimuleze creșterea economică pe consum și pe datorie.

Din 1990 și până la zi, datoria externă a României a crescut constant, ajungând la aproximativ 90 de miliarde euro, din care cea publică este undeva la 50-60 miliarde euro, iar cea privată la 30-40 miliarde euro.

În toți acești ani, noi am consumat cu 90 miliarde euro în plus de ce am produs”, atrage atenția specialistul.

Lipsa investițiilor

Partea cea mai neplăcută este că nu am văzut un program al vreunui partid sau al vreunei alianțe politice care să pună în plan secund apetitul pentru consum și să aducă în prim-plan investițiile.

Creșterile salariale din sectorul public evident sunt mari și cu mult peste ratele de inflație, mai ales în zona de Învățămînt și de Sănătate.

Pentru celelalte categorii de salariați, inflația le erodează în mod simțitor veniturile.

Adevărata problemă este în mediul privat, exact acolo unde sunt banii din care se susține bugetul de stat: am ajuns să trăim un paradox”, arată Adrian Bența.

Bugetarii și salariile nemeritate

Cei mai mulți dintre salariați lucrează în mediul privat, pe salarii sensibil mai mici, susținând veniturile mai mari ale celor din sistemul public.

Departe de mine ideea ca cineva să aibă salarii mici, dar trebuie să se vadă și munca pe care o faci pentru acei bani. Salariile mari ar trebui să se reflecte și într-o calitate superioară a serviciilor sistemul public.

Or, cel puțin doi miniștri de Finanțe au făcut declarații din care au reieșit că cel puțin 20% dintre angajații în sistemul public nu prea au ce să caute acolo”, conchide el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *