„După un an electoral în care fondurile publice au fost destul de generoase pentru sistemul public, vedem majorări succesive ale cheltuielilor de personal. Este timpul ca să se facă puțină disciplină și în zona aceasta, pentru că trebuie să și produci ca să avem acei bani, ori disciplina de la nivelul cheltuielilor bugetare trebuie să fie implementată.
Suplimentar ar trebui făcută o analiză dacă nu cumva ar trebui să se facă și reduceri de personal, pentru că sunt unele instituții care au un surplus, un excedent de personal, iar altele care nu au. Și atunci se pune problema dacă n-ar fi bine să se facă și o analiză asupra numărului de personal. Din câte știu eu, România se află în topul țărilor UE cu cel mai mare număr de personal public față de numărul de cetățeni ca și pondere”.
Adrian Benţa vorbește despre continuarea procesului de digitalizare a României cu amendamentul de a se reduce în acest fel și numărul personelor angajate în sistem public.
„Ne aducem aminte că în pandemie s-au făcut mari pași în comunicarea electronică cu autoritățile publice. Unele autorități publice fac din nou pașii înapoi. Iarăși revenim la situația în care declarația electronică se depune prin dosarul cu șină la etajul doi, ceea ce nu este deloc bine. Deci, prin urmare trebuie continuata digitalizarea, dar cu elemente concrete de reducere a numărului de personal.
Oamenii n-or să fie șomeri. Va trebui totuși să pună și osul la muncă, pentru că încă este cerere de personal calificat și vedem că în fiecare an, Guvernul dă drumul la cel puțin 100.000 de persoane din afara României. Aceste locuri de muncă ar putea fi ocupate de românii din sistemul public, care pot fi încadrați în piața muncii”.
Documentul Ministerului Finanțelor prevede că, în cazul depășirii ponderii de 50% datorie publică în PIB, după îndeplinirea unor condiții complicate de raportare, Guvernul trebuie să adopte un program de măsuri de reducere a îndatorării, care să includă înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Până în prezent, deși îndatorarea lunară a trecut de 50% în mai multe rânduri, Guvernul a evitat declanșarea prevederii din Lege, având în vedere condițiile mai complicate de raportare a îndatorării către Eurostat, biroul de statistică al UE.
Pentru declanșarea măsurilor din Legea responsabilității fiscal-bugetare, se ia în calcul îndatorarea trimestrială (nu lunară, cum o raportează Ministerul Finanțeor) transmisă către Eurostat, fază pentru care termenele de transmitere a datelor sunt lungi, de ordinul lunilor, mai scrie profit.ro. În trecut, în aceste intervale, INS publica un PIB actualizat (baza la care se raportează datoria) care permitea statului să își revizuiască îndatorarea ușor sub 50% și să evite raportarea către Eurostat a unui procent peste 50%.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
