Skip to content
Economic Știri

Adrian Bența explică modul în care deficitul va fi ținut sub control. Bugetul pe 2019 – floricele într-o grădină de buruieni

Digi 24

Proiectul de buget pentru 2019 a stârnit, imediat după publicare lui, numeroase controverse și aprinse controverse.

Pe de o parte, există multe voci care acuză guvernul că a prevăzut venituri și un avans al PIB mult prea optimiste, pe care nu le va realiza și se va afla astfel în imposibilitatea de a menține deficitul bugetar în limitele stabilite de Uniunea Europeană.

De cealaltă parte, conflictul ministerului de Finanțe cu primarii de municipii pare departe de a fi încheat, cei din urmă acuzând guvernul că le-a tăiat bugetele și condamnă comunitățile locale la subdezvoltare.

În toiul acestui cor de acuze, PSNews a luat legătura cu specialistul în fiscalitate Adrian Bența, pentru o analiză avizată.

Este un lucru excelent că bugetul prevede o creștere semnificativă a finanțării pe Învățământ și Sănătate, dar acestea reprezintă doar două floricele, într-o mare grădină cu buruieni.

Astfel, bugetul are niște componente destul de spectaculos nefinanțate”, a declarat Adrian Bența, în exclusivitate pentru PSNews.

Flori și ciulini

Iar în grădina cu buruieni nu s-a găsit finanțare pentru autostrada Unirii, pentru rambursarea taxei de primă înmatriculare, nu s-a găsit finanțare pentru 8.000 de firme, prin reducerea de la 10.000 la 2.000 a numărului de firme cuprinse în programul Start-up nation, nu s-a găsit finanțare pentru programul Prima Casă.

Toate aceste lacune reprezintă niște ciulini, pe care guvernul ar trebui să îi scoată la lumină și să elibereze grădina aia frumoasă, cam așa văd eu bugetul pe 2019”, a adăugat el.

Lipsa investițiilor

Ca să nu mai vorbim de faptul că bugetul este unul dedicat în mod general asistenței sociale și salariilor pentru bugetari – circa 20% din PIB.

Or, pentru investiții este prevăzut doar 4,5% din PIB, dintre care 2% merg la Armată – este foarte mic deci nivelul alocărilor pentru investițiile civile, care să ajute la dezvoltarea economiei.

Cam astea sunt problemele bugetului pe 2019”, apreciază specialistul în fiscalitate.

Războiul cu primarii

Faptul că ministrul de Finanțe mai cere socoteală și pe la baronii locali, e altă discuție.

Sensul afirmației lui Eugen Teodorovici, care a spus că toți ordonatorii de credite, inclusiv primarii, vor primi bani doar după ce vor înainta note de fundamentare, în care să explice natura și cuantumul cheltuielilor, este acela de verificare și control, în opinia mea.

Adică primarii tot cer bani, dar trebuie văzut și care sunt rezultatele concrete.

Pentru că banii vin la județ de la Centru, sunt cheltuiți, dar nimeni nu dă nicio socoteală pentru ce a reușit sau nu a reușit să facă din ei.

Toți vor bani, dar nimeni nu concretizează în ceva acești bani, care sunt angajați în pensii, salarii, asistență socială, pentru că, vorba aceea, urmează doi ani electorali.

Este un demers pentru ca și primăriile să dea socoteală pentru banii primiți de la Centru.

Măsura nu este rea, dimpotrivă, ar fi de făcut audituri mult mai exacte, care să stabilească precis cum s-au cheltuit bugetele pe la județe.

Ce își doreste un primar este întotdeauna al doilea mandat. Prin urmare, fac pomeni electorale, țin taxele locale la un nivel foarte jos, pentru a atrage voturi, după care vin și cerșesc la guvern.

În fiecare an, între 2 și 5 miliarde de euro pleacă de la bugetul central, către cele locale, pentru echilibrarea cheltuielilor.

Or, investiții nu se fac, așa că acești bani merg cu precădere în pomeni electorale”, spune Adrian Bența.

Primăriile și taxele locale

Primarii preferă să stea cu mâna întinsă la guvern, în loc să încerce să se autofinanțeze din taxele locale, pentru că asta ar însemna creșterea fiscalității pe plan local și supărarea celor ce ar trebui să le ofere al doilea mandat.

Din punct de vedere economic, strategia ar trebui să fie ca fiecare localitate să reușească să se întrețină, nu să aștepte bani de la Centru.

Centrul ar trebui să se ocupe doar de proiecte strategice: autostrăzi, căi ferate”, apreciază el.

Controlul deficitului bugetar

Cât privește deficitul prevăzut în bugetul pe 2019, sunt sigur că Guvernul va reuși să se încadreze în ținta propusă, pentru că va apela la aceleași metode ca și anul ăsta: tăierea investițiilor.

În afară de celebra OUG 114, mai este una, OUG 113 din 2018, publicată în aceeași zi, prin care au reportat nu mai puțin de 30 de miliarde de lei, din 2018 către 2019, adică exact investițiile care nu au fost făcute.

Prin urmare, deficitul bugetar este foarte ușor de controlat, prin cel puțin două metode: tăierea investițiilor și întârzierea raportării la timp a obligațiilor de plată pentru t.v.a., pentru facturi și, cea mai josnică metodă, întârzierea plății pensiilor.

Anul trecut, de exemplu, 1 miliard de lei nu s-a mai plătit în decembrie la pensii, ci în ianuarie.

Prin întârzierea cheltuielilor din 2018, care au fost mutate în 2019, deficitul a fost fără probleme țintut sub control.

Cel puțin din punctul ăsta de vedere, guvernul este extraordinar de bine pregătit, să facă hârtii contabile”, a concluzionat Adrian Bența.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *