Skip to content
Politică

Adrian Bența: Niște ”băieți deștepți” ne preiau resursele, în contul datoriei externe. Războaiele nu se mai poartă cu tancurile EXCLUSIV

Sursa Zilei

Deficitul comercial al României a avansat cu 15,84% în primele zece luni ale lui 2018, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 11,85 miliarde euro, în condiţiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile.

În primele zece luni din 2018, importurile au fost 69,03 miliarde euro, cu 10,3% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, exporturile au fost de 57,19 miliarde euro, un avans de 9,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În ceea ce privește evoluția actuală și viitoare a deficitului balanței comerciale a României, PSNews a solicitat un punct de vedere din partea lui Adrian Bența, specialist în fiscalitate.

Dacă ne uităm la rezultat, pe concret, am consumat cu 11 miliarde euro mai mult decât am produs, adică trăim pe datorie”, ne-a declarat Adrian Bența.

Din păcate, nu se poate anticipa o schimbare în privința inversării raportului între exporturi și importuri, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, astfel încât deficitul balanței comerciale a României să nu mai crească.

Consumăm mai mult decât producem și asta este valabil din păcate pentru următorii 10-15 ani, așa că deficitul comercial tot va crește. Important este să îl ținem sub control, să încercăm să îl ținem cât mai mic, pentru că, dacă în fiecare an mai adăugăm 15 miliarde euro, datorie externă, atunci țara asta în 20 de ani va fi vândută deja și vom putea să o dăm pe degeaba, că nu o mai ia nimeni”, a adăugat el.

Atât timp cât mai avem resurse, datoria externă s-ar putea să fie o metodă pentru ca niște ”băieți deștepți”, mai deștepți decât ai noștri, să le acapareze.

Războaiele economice în acest moment nu mai sunt de acaparare a teritoriilor cu tancurile, ci de a acapara resursele prin politici economice”, mai spune Adrian Bența.

BNR se ține tare

Având o cerere mai mare de valută, ar trebui să fie o presiune mai mare pe cursul de schimb. Dacă Banca Națională nu ar fi intervenit pentru menținerea cursului sau ar fi avut alte politici economice, cursul de schimb valutar ar fi fost mult mai mare.

În lipsa politicilor monetare ale BNR-ului, cu siguranță cursul de schimb valutar ar fi fost mult mai sus, iar ratele la creditele cetățenilor care au credite în valute ar fi fost mult mai mari. Se poate spune deci că BNR și-a îndeplinit obiectivul de a ține cursul cât mai stabil”, apreciază specialistul în fiscalitate.

Nimic nu este însă gratis și există și costuri ale acestor politici: rezervele BNR ar fi fost mult mai mari, dacă Banca Centrală nu ar fi trebuit să realizeze injecții de lichiditate în piață.

În plus, măsurile BNR de reducere a gradului de îndatorare vizează limitarea împrumuturilor, de la 1 ianuarie 2019. Dacă ne uităm la datele pe 2018, foarte multe bunuri din importurile care au dus la creșterea deficitului comercial au foat achiziționate prin împrumuturi.

Limitarea împrumuturilor, mai ales a celor pentru creditele pe consum, zic eu că vor conduce la o modificare de comportament a populației și la stagnarea pe termen scurt și mediu a deficitului commercial”, a completat Adrian Bența.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *