Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, invitat în studioul PS News la emisiunea Puterea Știrilor realizată de Marinela Angheluș a vorbit despre vizita FMI în România, despre reducerea deficitului bugetar, despre incertitudinile geopolitice și a răspuns întrebărilor cititorilor PS News despre posibilele taxe noi.
În octombrie 2021, România era în haos social
Practic, revenirea la un deficit de 3% nu se face peste noapte, decât dacă vrem să aplicăm rețeta lui 2010.
Vă asigur că nu dorim și nu vom face acest lucru (n.r. aplicarea de noi taxe), indiferent câte presiuni sunt. Să știți că dacă nu veneam la guvernare în 2022, probabil că erau alte măsuri mult mai dure față de cetățeni.
Dacă cineva vrea să se uite în harta lui octombrie 2021, România era puțin în haos social. Era o situație destul de grea, pentru că inflația deja crescuse de trei ori, 300% față de începutul anului. Prețurile deja explodase. Aveam prețul la energie deja în explozie, iar primele măsuri în 2022 au fost asupra facturilor la energie. Apoi a apărut și conflictul din Ucraina și a afectat și prețurile la combustibil.
În 2021 am fost pe ultimul loc din Europa din perspectiva sprijinului față de economie și față de cetățeni
În acel an nu s-a dat nimic din perspectivă socială, oamenilor care depind până la urmă de o serie de venituri. Că sunt pensionari, că sunt persoane care au nevoie de sprijin al statului, pentru ei nu s-au găsit astfel de resurse, dar mai mult decât atât, nici economia nu a beneficiat de stimuli.
Făceam un calcul: în 2021-2% din alocarea bugetară a fost către cetățeni. Păi, în primul an, în 2022, noi deja am dat 6% din PIB, în 2023 am dat 10% din PIB, adică e o diferență. Noi am fost pe ultimul loc din Europa din perspectiva sprijinului față de economie și de cetățeni, în 2021.
Trebuie să le privim într-un context și pe de altă parte, mă întorc la ceea ce spune FMI-ul, că într-un orizont mediu, să ajungem la 3%. Foarte bine, dar noi am plecat de la 9,8%. Sunt foarte mulți acum care au devenit peste noapte analiști economici, deși atunci erau la guvernare și erau consilieri de stat sau aveau diverse funcții și care ne spun nouă ce greșim atunci când noi nu reducem, abrupt, deficitul, la 3% .
Eu am tot dreptul să-i întreb de ce nu redus ei deficitul la 3% în acel moment. De exemplu, spuneau despre noi că am greșit estimările bugetare și că am depășit deficitul. Știți că ne-am propus 4,4 păi dânșii au plecat din 3,6%!
Mă refer exact la guvernarea PNL 2020. A fost Orban cu dl. Cîțu (acum, ministrul de finanțe) Nu mai e dl. Orban și nici dl. Cîțu. Dar au apărut o serie de licurici lângă dânșii care se dau drept analiști economici, (…) dar de fapt sunt oameni care au fost, politic, puși în anumite sinecuri.
Oameni buni, 5,6% e aproape jumătate din 9,8%! Cât vreți să reducem?
Vreți să-i omorăm pe toți din țara asta? Nu vrem să omorâm firmele, nu vrem să omorăm cetățenii doar pentru că (oricum) trebuie să reparăm ce au stricat. Dar reparăm și noi cum se poate, mai ales în context advers. Noi suntem într-un context de pace. În momentul ăsta în fiecare zi poate apărea ceva incert.
Vă aduceți aminte? La începutul anului am avut criza din zona Golfului Persic gândiți-vă ce-ar fi să se blocheze Marea Roșie care este de fapt calea comerțului către Europa? Noi am mai avut acest exemplu în pandemie, dacă țineți minte, a fost un vas care a blocat canalul Suez timp de 2 săptămâni care a făcut ca Europa să aibă o problemă de aprovizionare.
Sunt chestiuni de incertitudine care sunt în jurul nostru, care nu permit să iei o serie de măsuri puțin mai ample, pentru că riscul de distrugere, este extraordinar de mare. Mai mult decât atât, economia este încă vulnerabil, nu și-a revenit, a trecut prin criză succesivă, criză pandemică, criză energetică, inflația istorică (…).
Recomandările care vin din partea Fondului Monetar Internațional ar modifica planul de guvernare asumat de premierul Marcel Ciolacu?
Dacă ar fi vreun alt Guvern care le-ar lua în seama… Deci, avem aceste recomandări, nu sunt noi, se regăsesc și în PNRR, se regăsesc și în analizele făcute de Banca Mondială. Sunt anumite măsuri de eliminare graduală a unor facilități care se vor mai lua în 2025-2026, pentru că avem aceste asumări făcute de guvernele anterioare pe PNRR, să facem reforme. Într-un dialog pe care îl vom avea foarte aplicat cu mediul de afaceri, vom vedea exact ce și când se va putea face începând cu anul 2025. Ca să fie foarte clar: 2024 este un an neutru din perspectivă fiscală.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
