Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a fost invitat marți la emisiunea „Puterea Știrilor”, unde a vorbit despre concluziile specialiștilor Fondului Monetar Internațional după vizita de o săptămână pe care au avut-o în România.
„Ca de fiecare dată, România rămâne cu o opinie și cu o serie de recomandări în baza evaluărilor pe care FMI le face în mod periodic asupra situației finanțelor românești, asupra economiei românești, asupra modului în care anumite elemente de echilibru sau dezechilibru macroeconomic se arată. Depinde cum vrem să privim acest comunicat al FMI. Deciziile statului român sunt suverane. Fiecare instituție financiară poate recomanda o serie de soluții.
Din anumite privințe soluții FMI nu sunt noi, chiar dacă ele par noi. De regulă uităm ceea ce au mai spus și în trecut și au mai spus și în 2019, de exemplu, când a apărut legea 127. Din altă perspectivă, și politică și de echitate socială, Guvernul și Parlamentul au luat o decizie și și-au asumat să facă acest demers de echitate socială privind eliminarea inechităților din categoria socială numită pensionari.
În al doilea rând, această decizie a fost luată în colaborare cu Comisia Europeană, având în vedere că noua legislație a pensiilor este un jalon în PNRR. A trecut de un pre-audit, ca să spun așa, informal al Comisiei Europene și de o auditare din perspectivă financiară.
FMI spune că vor trebui luate în continuare măsuri pentru o consolidare bugetară. Este o afirmație redundantă. Și noi luăm măsuri pentru că vrem să avem finanțe publice sănătoase. Să avem de exemplu un excedent bugetar. Momentan conjunctura nu e favorabilă. Nu suntem într-o economie expansionistă nici la nivel regional, nici mondial. Dimpotrivă, avem presiuni recesioniste. Deci vizita FMI este o evaluare cu o serie de recomandări pe care nu le contestăm. Această reformă fiscală, cu anumite nuanțe, se va produce în România. De ce spun cu anumite nuanțe, pentru că în trecut am mai luat măsuri recomandate de FMI, de pildă în 2010, iar atunci efectul a fost o contracție economică puternică și abia în 2015 ne-am revenit”, a spus ministrul Adrian Câciu.
Recomandările FMI
Amintim că o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a efectuat o vizită la București în perioada 29 ianuarie – 1 februarie.
Fondul Monetar Internațional susține că deficitul bugetar din România va trece de 6% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii ani, din cauza noii legi ai pensiilor și spune că sunt necesare noi măsuri pentru a-l reduce, recomandând reducerea suplimentară a pragului pentru microîntreprinderi și un eventual impozit progresiv.
Principalele măsuri recomandate de FMI:
- (i) Reforma impozitului pe venit: Eliminarea lacunelor și a scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, prin introducerea unui impozit pe profit progresiv.
- (ii) Reforma TVA: Creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.
- (iii) Taxe ecologice: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.
- (iv) Impozite pe proprietate: Creșterea impozitării proprietății, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.
- (v) Impactul reformei pensiilor: Elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor.
FMI susține că, în ciuda veniturilor suplimentare obținute din măsurile fiscale introduse în septembrie 2023, proiectează acum deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile fiscale ale noii legi a pensiilor. Instituția spune, astfel că, vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile.
Conform FMI, deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la aproximativ 5,75% la sută din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul prevăzut inițial în buget (4,4 la sută din PIB).
Astfel, FMI spune că este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor publice și că va trebui ca deficitele fiscale – proiectate la 6 % sau mai mult – să scadă sub 3 % din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, a asigura o finanțare accesibilă pe piață și a sprijini plata continuă a fondurilor UE.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
