Skip to content
Economie

Adrian Câciu, după adoptarea rectificării bugetare: Bugetul pe 2021 l-am găsit cu probleme mari

captura video

Noul ministru al Finanţelor, Adrian Câciu, a declara după ce Guvernul a adoptat a doua rectificarea bugetară din acest an că „bugetul pe 2021 l-am găsit cu probleme mari, în sensul în care nu ai plata salariilor asigurată, a pensiilor, nu ai autorităţile locale finanţate, plata persoanelor cu handicap, cheltuielile sociale la nivel local”.

Bugetul de pe 2021 l-am găsit în situaţia în care am fost puşi să facem rectificarea pe care o ştiţi, cu probleme mari în sensul în care să nu ai plata salariilor asigurate, a pensiilor, nu ai autorităţile locale finanţate, plata persoanelor cu handicap, cheltuielile sociale la nivel local. La şcoli, la educaţie, la fel probleme. Ceea ce trebuie să facem este să învăţăm din aceste greşeli.

Oricine se uită pe situaţia creşterii economice din acest an vede care sunt părţile bune, structurale, care vin din ceea ce se numeşte efectul PIB-ului potenţial exprimat, şi ceea ce vine din efectul de bază de anul trecut, când am avut o cădere de 3,9%. Atunci, orice se duce până în 3,9 pe real este efect de bază şi restul de efecte generat de puseul inflaţionist.

Există grija, pe care vreau să o rezolv prin strategie fiscal-bugetară, a acumulării inflaţiei pe costuri. Unii economişti spun inflaţia pe partea ofertei.

Ţintele de deficit până în 2024 vor fi menţinute, exact cele asumate cu Comisia Europeană. Investiţiile la 7% din PIB reprezintă o chestiune pe care mi-am asumat-o prin programul de guvernare. Lecţia pe care am învăţat-o la această rectificare este să prindem numai investiţii mature, inclusiv investiţiile din PNRR, astfel încât la final de an să încercăm şi să reuşim să nu luăm niciun leu din banii de la investiţii”, a spus Câciu, citat de Agerpres.

Acesta a adăugat că, în privinţa inflaţiei, „lucrurile nu se calmează doar pentru faptul că s-a schimbat Guvernul”. „Avem nevoie de un boost de cerere pe pachetul social. Economia are cerere intermediară. Avem nevoie ca economia sau companiile care cumpără materii prime să aibă capital pentru a realiza cererea intermediară.

Pe de altă parte, populaţia, care înseamnă consumul final, are nevoie de bani pentru menţinerea puterii de cumpărare cel puţin la nivelul din 2020, înainte să apară acest puseu inflaţionist. Nu în ultimul rând, avem raportul asupra inflaţiei de la BNR care ne spune clar că lucrurile nu se calmează doar pentru faptul s-a schimbat Guvernul.

Efectele inflaţiei nu sunt întotdeauna ca la doctor, ai luat un medicament şi a trecut inflaţia. Vom avea nevoie ca puterea de cumpărare a cetăţenilor să fie menţinută, astfel încât echilibrul între cerere şi oferta agregată să fie în zona de confort.

Haideţi să ducem banii în companii care trec, de exemplu, la economia de producţie şi procesare. Avem acest program. Ne plângem de 20 de ani că avem economie de consum. Eu cred că este cazul să direcţionăm bani către aceste companii care fac reconversie economică, de la economia de consum la economia de procesare. Sper ca anul viitor să nu mă criticaţi”, a afirmat ministrul Finanţelor.

Guvernul a adoptat vineri a doua rectificarea bugetară din acest an, menţinându-se ţinta de deficit de 7,13% din PIB. Noua variantă a ordonanţei prevede majorarea deficitului bugetului de stat cu suma de 6,231 miliarde lei. În prima variantă, deficitul s-ar fi majorat doar cu suma de 4,831 miliarde lei. În ambele variante, deficitul bugetului general consolidat este de 7,13% din PIB.

Rectificarea atât a bugetului asigurărilor sociale, atât de aşteptată pentru seniorii pensionari, a fost adoptată şi rectificarea bugetului de stat la fel a fost adoptată, în contextul în care am menţinut ţinta de deficit asumată în programul de convergenţă al României în procedura de deficit excesiv de 7,13% din PIB şi în contextul în care am asigurat resurse necesare pentru acest an, până la 31 decembrie, şi în contextul în care – foarte important – am reuşit să găsim o soluţie pentru deblocarea situaţiei critice de la CEC Bank”, a spus ministrul.

El a amintit că CEC căuta de doi ani soluţia ca, după majorarea de capital social din 2019, să se poată încadra în regula solicitată de Comisia Europeană de a putea avea expunerea şi garanţiile necesare pentru a intra pe piaţa creditării. „Drept pentru care am stabilit că vom acorda un împrumut de 1,4 miliarde de lei către CEC Bank cu mai multe scopuri. În primul rând, statul român va încasa imediat 900 de milioane de lei dividende.

În al doilea rând, această societate bancară şi celelalte bănci ne vor sprijini în aplicarea programului de guvernare pentru că acesta nu conţine numai bani de la bugetul de stat, ci şi fonduri europene şi avem nevoie de cofinanţare, ca beneficiarii de fonduri europene să aibă de unde lua credite care să fie targetate pentru implementarea programelor de politici publice pe care Guvernul le va adopta în perioada următoare. A fost un moment-cheie din punctul meu de vedere. Din acest moment, nu mai avem din punctul de vedere al CEC Bank un risc asupra sistemului bancar”, a susţinut oficialul guvernamental.

„Ministerul Finanţelor devine un minister al soluţiilor şi nu un minister-problemă, unde să spunem mereu nu am bani”, a adăugat el. Potrivit lui Câciu, a fost o greşeală structurală faptul că s-a ajuns în această situaţie, când la final de an banii de pensii şi salarii trebuie realocaţi din alte bugete, iar anul viitor nu se va mai întâmpla aşa.

Rectificarea de astăzi ne arată nişte carenţe structurale în modul în care proiecţiile bugetare se fac în România, pentru că ajungem în ultima lună a anului să trebuiască să alocăm suplimentări pentru banii de pensii şi salarii, dar cel mai trist este că trebuie să luăm bani de la proiectele cu finanţare europeană, de la investiţii, din motivul simplu nu pentru că trebuie să iei bani de undeva, ci pentru că acele investiţii au fost doar trecute scriptic într-un buget. E o lecţie pe care o învăţ rapid şi eu, şi Guvernul şi pe care nu trebuie să o repetăm în anul 2022”, a dat asigurări ministrul.

Ceea ce contează pentru oameni este că banii de pensii sunt prevăzuţi în totalitate în bugetul asigurărilor sociale de stat. „În ceea ce priveşte bugetul de stat, toţi banii de salarii sunt asiguraţi, comunităţile locale primesc sume foarte importante şi o să mai avem măsuri de completare pe partea de finanţare a cheltuielilor local pentru care vreau să vă spun că au fost făcute eforturi din partea autorităţilor locale şi artificii financiare, să le spun aşa, legale, pentru a sprijini susţinerea cheltuielilor descentralizate şi trebuie să găsim soluţia să le compensăm până la final de an, dar am găsit soluţia, o avem în buget”, a continuat şeful Finanţelor.

De asemenea, 150 de milioane de lei au fost alocate pentru plata despăgubirilor acordare proprietarilor ale căror animale au fost afectate de pesta porcină. „Am prevăzut bani pentru Ministerul Sănătăţii, pentru plata salariilor restante şi pentru plata cheltuielilor sanitare, pentru deconturile întârziate, pentru tot ce înseamnă programele naţionale de sănătate, până la final de an sunt asigurate.

Am prevăzut bani şi pentru schema de ajutor de la Ministerul Energiei pentru care au existat o serie de confuzii. La acel minister nu a existat de fapt o filă bugetară pentru că schema de sprijin şi discount-ul pentru IMM-uri au venit după rectificarea întâi şi ele nu aveau deschisă o linie bugetară şi atunci trebuia să venim cu rectificarea, evident nu ai cum să tai bani din ceva ce nu există. Practic nu exista linia bugetară, am înfiinţat această linie bugetară şi am acordat sumele care se pot deconta efectiv până la finalul anului„, a susţinut Câciu.

La Ministerul Muncii, a fost alocată finanţarea pentru consumatorul vulnerabil şi celelalte legi care necesitau finanţare, care au apărut după rectificarea anterioară. „Îmi pare rău că a trebuit să iau fonduri de la Ministerul Transporturilor, chiar de la Ministerul Agriculturii, am constatat că am avut o execuţie foarte slabă acolo, undeva la 50% în noiembrie, ceea ce este tragic. Nu poţi veni în noiembrie cu o execuţie de 50%.

Anul viitor am vrea să facem bugetul pe nişte proiecţii corecte, nu doar bune de dat către presă după care să ne trezim la final că luăm banii pentru care ţara se împrumută”, a mai arătat Câciu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor, deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash), creşte la 84,905 miliarde lei, în urma rectificării.

Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de rectificare bugetară, prognoza macroeconomică de vară (august 2021) care a stat la baza primei rectificări bugetare din acest an a prevăzut pentru anul 2021 o creştere economică de 7% şi o valoare nominală a produsului intern brut de 1.174,9 miliarde lei. Prognoza de toamnă indică însă un PIB nominal de 1.190 miliarde de lei şi reconfirmă proiecţia de creştere economică la 7%.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *