Adrian Cioflâncă, despre extremismul ultimilor ani. Georgescu – Președinte ar duce la „sfârşitul statului român”

Sursa foto: Adrian Cioflâncă

Oameni hăituiţi, bătuţi, torturaţi, omorâţi. Iar ucigaşii au scăpat, în uralele mulţimilor de la acea vreme, sub privirile unui stat mai mult decât îngăduitor cu violenţele asupra cetăţenilor săi. Pentru că n-am învăţat din istorie ori cunoaştem doar puţin din ea sau alegem să credem doar ce ne convine, riscăm s-o repetăm. Într-un interviu exclusiv pentru Antena 3 CNN, istoricul Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, a vorbit despre ororile comise de Mişcarea Legionară, despre extremismul zilelor noastre şi de ce alegerea lui Călin Georgescu „ar însemna sfârșitul statului român”.

Reporter: Pe scurt, pentru cei care nu știu, nu au citit, nu au văzut, nu au auzit. Cum le explicăm oamenilor ce a fost Mișcarea Legionară în România și cât rău a făcut?

Adrian Cioflâncă: Mișcarea Legionară s-a format la sfârșitul anilor ’20 ai secolului trecut, ca facțiune radicală a mișcării antisemite conduse de A.C. Cuza, Liga Apărării Naționale Creștine. Mișcarea antisemită s-a articulat organizatoric și discursiv, în diferite forme, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar a ajuns o mișcare de masă în perioada interbelică. O cercetare cantitativă a numărat peste 400 de incidente antisemite între 1899-1939. Crearea României Mari a adus între granițele țării în jur de 750.000 de evrei, care au primit, după jumătate de secol de excludere politică, cetățenia română.

Mișcarea cuzistă, care cerea excluderea evreilor din societate, a fost o mișcare violentă de la început, răvășind viața publică a anilor ’20. Ani la rând, universitățile din România au fost luate cu asalt, cursurile au fost suspendate de mai multe ori, numeroși studenți evrei au fost bătuți.

Cartierele și simbolurile evreiești din diferite orașe au fost atacate regulat, ajungându-se la pogromuri, precum cel de la Focșani din 1925 sau cel de la Oradea, din 1927. Au fost întrerupte evenimente publice, spectacole, conferințe în care erau implicați evrei. Au fost atacate ziare care criticau violențele. S-au înregistrat primele asasinate. Dacă citim presa interbelică, vedem că frecvența incidentelor antisemite era uluitoare, multe fiind uitate astăzi.

Cine a fost, cu adevărat, Corneliu Zelea Codreanu

La originea multor episoade violente se afla Corneliu Zelea Codreanu, un tânăr radical format în preajma lui Cuza. Acesta a fost condamnat la închisoare în 1923 pentru că plănuia, împreună cu Ion Moța și alții, asasinarea mai multor lideri evrei și oameni politici creștini „vânduți evreilor”. În timpul procesului, Ion Moța l-a asasinat chiar în clădirea tribunalului pe co-acuzatul Aurel Vernichescu, pe care îl bănuia că a dezvăluit autorităților planul asasinatului.  Codreanu a fost achitat în 1924. Moța avea să fie și el achitat. Apoi, la o judecătorie din Iași, Codreanu l-a asasinat pe prefectul Poliției din Iași, Constantin Manciu, pe care îl vedea ca pe un instrument al evreilor, deși polițistul avea vederi naționaliste, și a fost din nou achitat.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: