Fostul premier Adrian Năstase susține, într-un editorial intitulat „Să nu ne punem toate ouăle în același coș!”, că participarea președintelui României la reuniunea Consiliului pentru Pace de la Washington reprezintă un pas într-o direcție bună, însă trebuie analizată în contextul unei lumi marcate de ambiguități și interese divergente.
Un proiect cu multe semne de întrebare
Năstase arată că reuniunea a avut loc la sediul Institutului pentru Pace, pe care senatorul american Marco Rubio l-ar fi numit „Institutul pentru pace Donald Trump”. El observă că în conducerea Consiliului figurează exclusiv americani apropiați de Donald Trump, ceea ce ridică semne de întrebare privind natura inițiativei.
Fostul premier vorbește despre o anumită ambiguitate a proiectului – în ceea ce privește obiectivele, anvergura și componența. În opinia sa, inițiativa pare mai degrabă una de tip privat sau neguvernamental, care urmărește să sprijine finanțarea reconstrucției provinciei Gaza, decât o structură internațională clasică.
Gaza și miza politică a reconstrucției
Adrian Năstase reamintește că teritoriul fostei Palestine a fost împărțit în 1948, la ONU, în două state – unul israelian și unul palestinian – iar Gaza ar trebui să facă parte, alături de Cisiordania, dintr-un stat palestinian recunoscut de principiu de majoritatea statelor membre ONU și de Uniunea Europeană, inclusiv de România.
În acest context, el subliniază că atât Israelul, cât și Statele Unite se opun formulei clasice a statului palestinian, iar noua structură ar putea conduce la o formă de tutelă internațională asupra Gazei, în afara ONU. O asemenea evoluție ar avea, în opinia sa, consecințe politice, demografice și de infrastructură pe termen mediu și lung, motiv pentru care unele state europene privesc cu rezerve inițiativa.
Participare necesară, dar cu echilibru
Cu toate aceste rezerve, Năstase consideră că președintele României a procedat corect participând la reuniune, întrucât țara trebuie să navigheze diplomatic între interesele divergente ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite.
El amintește precedentul din 2003, când România a sprijinit intervenția americană în Irak, în timp ce unele state europene, inclusiv Franța, s-au opus. Potrivit fostului premier, politica externă trebuie să fie ghidată de interesele proprii, iar parteneriatul strategic cu Statele Unite rămâne o resursă importantă pentru securitatea națională.
Sprijin non-militar și contacte strategice
Referindu-se la eventualul sprijin pentru reconstrucția Gazei, Adrian Năstase evocă experiența României din Afganistan și Irak, unde au fost oferite forme de sprijin inclusiv non-militar în perioade post-conflict.
El mai subliniază că vizita în SUA nu trebuie privită izolat, menționând și alte contacte diplomatice importante din aceeași perioadă, inclusiv demersuri realizate de vicepremierul Cătălin Predoiu, axate pe domenii strategice precum combaterea drogurilor, criminalității și traficului de persoane.
Mesaje simbolice și semnale politice
Fostul premier comentează și declarațiile elogioase ale lui Donald Trump la adresa românilor, pe care le compară cu formulele protocolare rostite adesea de vedete internaționale în fața publicului din România.
Totodată, el amintește că România a fost exclusă din programul Visa Waiver, după ce fusese inițial inclusă, sugerând că astfel de realități trebuie luate în calcul dincolo de formulele amicale.
Năstase apreciază că apelativul „prim-ministru” folosit de Donald Trump la adresa președintelui ar putea fi interpretat și ca o ușoară ironie în contextul discuțiilor legate de alegerile prezidențiale din România.
„Să nu ne punem toate ouăle în același coș”
În concluzie, Adrian Năstase consideră că vizita în Statele Unite poate fi privită ca un pas pozitiv, dar avertizează că România a intrat într-o nouă ordine internațională, caracterizată prin lipsa regulilor clare și predominanța intereselor.
În acest context, fostul premier reia un sfat mai vechi: România nu ar trebui să își concentreze toate opțiunile într-o singură direcție strategică, ci să își diversifice relațiile și să acționeze pragmatic, în funcție de propriile interese naționale.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
