România va primi „cel mult jumătate din bani” pe cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproape 2 miliarde euro. Aceasta este jumătatea goală a paharului.
Dimpotrivă, ministrul Investițiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu a declarat: „Nu se pierd bani. Vom avea o plată parțială cum am avut şi la cererea de plată numărul 2″. Aceasta se vrea a fi jumătatea plină a paharului.
Lucrurile nu au deloc culoarea roz. Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru PS News de ce România nu va reuși sa își îndeplinească angajamentele luate în fața CE.
„Noi, până acum, am primit undeva la nivel de 9,4 miliarde de euro din totalul de 28 de miliarde și mai avem 2ani, două luni și vreo 19 zile până se încheie PNRR-ul. Deci, din păcate, nu reușim să facem reformele pe care ni le-am asumat, iar ceea ce estimam eu la începutul derulării acestui program că vom avea un program național de reforme probabile, în niciun caz de reforme reale, se întâmplă. Nu reușim să ne îndeplinim angajamentele, iar banii cu siguranță vor întârzia.
Mai mult decât atât, banii ăștia din PNRR nu mai reprezintă aproape nimic, în condițiile în care anul acesta statul s-a împrumutat cu 40 de miliarde de euro, până acum o sumă uriașă, mult mai mare decât tot PNRR-ul”.
Economistul consideră că percepția politicienilor legata de aceste măsuri de reformă pe care și le-au asumat prin PNRR a devenit una extrem de relaxată.
„A devenit relaxant pentru ei având în vedere că banii ăia pot să ia din împrumuturi și să nu mai fie nevoie să ia niște decizii care să-i afecteze din punct de vedere electoral”.
În ceea ce privește pierderea finanțării pentru metroul de la Cluj-Napoca și trecerea de la impozitul pe cifra de afaceri la impozit pe profit pentru microîntreprinderi, Negrescu spune:
„Acolo e problemă de tehnică, o problemă de autorizații, de modul în care autoritățile și-au desfășurat activitatea asociată acestui proiectul metroul de la Cluj-Napoca. Este pur și simplu un eșec al administrației legat de o investiție extrem de importantă.
Marele semn de întrebare legat de a 3-a tranșă este ceea ce se va întâmpla cu microîntreprinderile, pentru o scădere a pragului de funcționare a microîntreprinderilor. Din punctul meu de vedere, va duce direct România recesiune. Se vor pierde peste 200.000 de locuri de muncă pentru că multe dintre firme se vor închide. Mă refer la microîntreprinderi. Avem vreo 400.000 în momentul de față. Deja numărul lor a scăzut cu 82.000 în ultimul an, pe fondul creșterilor de taxe, iar o trecere de la impozitul pe cifra de afaceri la impozit pe profit nu va fi suportat de foarte mulți antreprenori.
Pe lângă pierderea locurilor de muncă, vom vedea dispariția unor lanțuri economice create mai ales în zona de consum și servicii pentru populație”.
Întrebat cât timp ne va lua ca să vedem într-adevăr acest rezultat, Adrian Negrescu afirmă că primăvara anului viitor va fi marcată de o recesiune tehnică.
„La cum arată lucrurile, din păcate, din punct de vedere economic, mi-e teamă că primăvara anului viitor ne va prinde deja într-o recesiune tehnică, o recesiune puternică, cu zeci de mii de locuri de muncă pierdute și cu peste 100.000 de companii mai puține în economia românească”, spune analistul economic.
Cererea de plată numărul 3 a fost depusă de România în decembrie 2023 și nu a fost aprobată nici până în acest moment, din cauza unor jaloane considerate neîndeplinite de către Comisia Europeană.
Comisia afirmă în continuare că România nu a îndeplinit corect și conform jaloane privind regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat.
Mai exact, anul trecut, Coaliția a decis scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 million de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile care au cifra de afaceri între 500.000 de euro și un milion de euro nu vor mai plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, ci 16% din profit.
Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro e în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii până la finalul acestui an.
Comisia Europeană a mai arătat în scrisoarea de observație, din iunie, că numirile la șefia AMEPIP, agenția care conduce toate companiile de stat sunt suspecte de incompatibilitate și conflict de interese.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
