Adrian Negrescu: „Există o vină dublă în privința pierderilor economice din agricultură”

Foto Youtube Adrian Negrescu

Analistul Adrian Negrescu face o analiză, pentru PS News, a pierderilor economice în agricultură. Cauzele, în opinia analistului economic nu o reprezintă doar condițiile meteorologice ci și lipsa măsurilor luate la timp de Guvern. Acesta nu exclude nici vina agricultorilor care, cei mai mulți dintre ei, practică încă o „agricultură demnă de Ev Mediu”.

„Avem, în continuare, o agricultură meteo sensibilă, demnă de Evul Mediu. Din păcate, producătorii agricoli nu reușesc să investească, din varii motive, în semințe rezistente la secetă, nici în dezvoltarea unor rețele de irigații. Este o situație în care vina este împărțită între Guvern (prin Ministerul Agriculturii care are peste 15.000 de specialiști) care nu reușește să canalizeze fondurile europene nerambursabile către sistemul de irigații. Și este o altă vină, care vine din partea producătorilor, care s-au obișnuit, ca în fiecare an, dacă au o problemă cu seceta, să ceară ajutorul Guvernului, iar Guvernul,  fără niciun fel de probleme, să-i despăgubească.

Adrian Negrescu punctează faptul că producătorilor mici și mijlocii trebuie să li se faciliteze accesul la credite accesibile, cu dobânzi subvenționate. „Este foarte dificil să vii cu niște măsuri coordonate la nivelul întregii agriculturi”, punctează Negrescu.

„Din păcate, micii producători nu au bani să investească în semințe de calitate, rezistente la secete, în rețele de irigații, iar statul nu-i ajută cu absolut nimic prin prisma accesului la niște credite cu dobânzi subvenționate. Una dintre băncile statului să vină să ajute pe micii producători.

Mai avem și o altă problemă generată de fărâmițare extrem de mare a proprietăților agricole din România. Avem, din păcate, suprafețe mult prea mici raportat la ceea se întâmplă în alte țări. La noi, suprafața medie a unei exploatații agricole este undeva la nivel de 30 de hectare. De exemplu, în Polonia, este la 800 de hectare. Asta, în condițiile în care fiecare încearcă pe tarlaua lui să-și administreze practic culturile. Este foarte dificil să vii cu niște măsuri coordonate la nivelul întregii agriculturi. de asemenea, este dificil să-i convingi pe oameni să se asocieze, să pună bani de la mână, la mână, să creeze sisteme de irigații, să-și cumpere semințe, să-și cumpere utilaje”.

Analistul economic spune că nici statul nu avantajează, din punct de vedere fiscal, pe cei care au proprietăți agricole.

„Statul este, de asemenea, vinovat, că oamenii, nu se asociază. Și vă spun de ce. Pentru că modul în care se acordă subvențiile la noi n-are legătură cu suprafața deținută de fiecare, ci cu raportările fiecărui fermier în parte. Aș fi introdus o regulă în alocarea subvențiilor și acestor despăgubiri doar pentru cei care s-au asociat și au o suprafață de peste 100 de hectare… 100-200 de hectare. Astfel îi forțez practic și pe cei care nu înțeleg agricultura, să se asocieze. Și, într-adevăr, pe baza acestor subvenții și acestor despăgubiri, să reușești să despăgubești suprafețele agricole în așa fel încât să faci agricultură performantă la nivelul anului 2024″, mai spune, analistul.

Amintim că, potrivit lui Cezar Gheorghe, la porumb în acest sezon vom pierde cam 6 milioane tone, deci 1.080.000.000 euro. 

„În ceea ce privește grâul, mai adăugăm 1.000.000 tone pe care l-am pierdut din cauza secetei pe toată perioada primăverii și în toată perioada prin recoltare, acea maturare forțată a grâului și a și la un preț mediu, să spunem, de 220 euro pe tonă, ajungem la pierderi de 220 de milioane de euro.

Continuăm cu rapița care a pierdut circa 400.000t începând din toamnă până la recoltare din aceleași condiții de secetă petrologică intensă. Lipsa precipitațiilor din toamnă, întoarcere a hectarelor cu rapiță și o producție mult diminuată din cauza acelei maturări forțate conduc aici, la o pierdere de 180 de milioane de euro.

Pierderi cu floarea soarelui: dacă noi estimăm pierderi de circa 800.000 tone la un preț mediu de circa 404 euro, avem o pierdere de 323 de milioane, în total.

Concluzie: Circa 1,8 miliarde de euro pierderi din seceta care a pustiit România 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: